Mi-am amintit

”De vei mărturisi cu gura ta că Iisus este Domnul şi vei crede în inima ta că Dumnezeu L-a înviat pe El din morţi, te vei mântui. Căci cu inima se crede spre dreptate, iar cu gura se mărturiseşte spre mântuire.” (Sfântul Pavel în Epistola către romani a Sfântului Apostol Pavel)

                   


Mi-am amintit de tine ,atâta de târziu,
Mi-ai mai rămas Hristoase ?Mai ești în mine ,viu ?
O lacrimă sărată, îmi spune, că îmi ești ,
În fiecare clipă ,a vieții, mă păzești !

Cînd trec printr-o răscruce, cuvintele mă dor ,
Și mor cu tine Doamne ,prin moarte mă strecor .
Dar nu mă las învinsă ,puterea tu mi-o dai ,
Privesc senină cerul ,și mă gîndesc ,la rai .

Voi prinde -acele vremuri ,cînd vei venii pe-un nor ?
Să-ți spun cu ce-am greșit, să-ți spun ,cît te ador ?
Nu știu ce va să vină ,nu știu, și nici nu-mi pasă ,
Te simt pe-orice cărare ,te simt la mine-acasă .

Cuvintele -mi sunt fade ,atât de neînsemnate ,
Dar cer pentru tot omul ,iubire ,sănătate.
Ca florile-n grădină, se ofilesc ,și plâng,
Isuse ,vino acuma ,în brațe să te strâng!

Să-ți mulțumesc smerită, că m-ai păzit,mereu ,
Și atunci cînd simt că -n lume ,ești numai Tu ,și eu !
Autor
Ciabrun Marusia

Rugă săracă

”De vei mărturisi cu gura ta că Iisus este Domnul şi vei crede în inima ta că Dumnezeu L-a înviat pe El din morţi, te vei mântui. Căci cu inima se crede spre dreptate, iar cu gura se mărturiseşte spre mântuire.” (Sfântul Pavel în Epistola către romani a Sfântului Apostol Pavel)

Nu știu Doamne ce se întâmplă,
Ruga -mi este așa săracă,
Cuvintele nu se leagă,
Ochii - n lacrimi nu se îneacă.

A -mpietrit cuvantu -n mine,
I - a secat oare izvorul?
A plecat din suflet râvna,
S - a destrămat precum norul!
Nu lăsa să sece -n suflet
Dragostea pentru cuvânt,
Pune lacrimile Tale,
Si invie-o din mormânt. 
Lasă -mă să curg ca răul,
Ca vântul să mă strecor,
Să mă înalț spre cerul slavei
Ca un val unduitor. 
Să cuprind în brațe lumea,
Fie -mi slova precum marea,
Pentru toți să se frământe,
Și să ceară îndurarea! 
Fie -mi glasul precum cântul,
Păsărilor, în cuibare,
Îngerii să ți - l șoptească,
Într - o rugă de iertare! 

Marusia Ciabrun