POSTUL NE FACE ASEMENEA CU INGERII...

”De vei mărturisi cu gura ta că Iisus este Domnul şi vei crede în inima ta că Dumnezeu L-a înviat pe El din morţi, te vei mântui. Căci cu inima se crede spre dreptate, iar cu gura se mărturiseşte spre mântuire.” (Sfântul Pavel în Epistola către romani a Sfântului Apostol Pavel)    

Vei crede ca Dumnezeu este nevazut,gandindu-te la sufletul tau;ca si el nu poate fi vazut cu ochii trupului.Da,sufletul nu are nici o culoare,nici forma,nici nu poate fi definit prin vreo caracterizare materiala,ci se cunoaste numai din functiile sale.Tot asa si Dumnezeu;nu cauta sa-L intelegi cu ajutorul ochilor,ci ingaduindu-i mintii credinta,cauta sa ai o intelegere spirituala despre El.Este o nebunie sa nu te bucuri de sanatatea sufletului si sa te mahnesti de schimbarea mancarurilor,lasand sa se inteleaga ca-ti face mai multa bucurie PLACEREA STOMACULUI decat purtarea de grija a sufletului.Imi spui ca nu poti sa postesti!

Dar sa te ghiftuiesti in toate zilele,poti.Stiu ca doctorii nu prescriu bolnavilor,mancaruri felurite,ci POST si INFRANARE. Impovarate cu prea multa mancare,trupurile  noastre se imbolnavesc cu usurinta. Sunt ca o corabie incarcata cu multe poveri,care aflata in mijlocul valurilor,este data la fund,pe cand una cu o incarcatura potrivita,trece usor prin furtuna,ca nimic n-o impiedica sa pluteasca deasupra valurilor.Untdelemnul ingrasa pe atlet,iar postul intareste pe cel credincios.Fata celui care posteste inspira respect,nu-i imbobocita de roseata nerusinata,ci impodobita cu o paloare,pe care e zugravita infranarea.  

Ochiul celui ce posteste este bland, mersul masurat, fata serioasa, netulburata de ras. BETIA duce la DESFRAU, la POST duce CUMPATAREA.  Atletul, inainte de a se duce l a intreceri,exerseaza;cel care posteste,inainte de a posti,se infraneaza.Sa nu strici infranarea cu betia.Sa nu spui:"Ma imbat azi,pentru ca de maine incepe postul".E un lucru rau si viclean.Ziua de azi,este pridvorul postului.Cel intinat in pridvor,nu mai e vrednic sa intre in cele sfinte. POSTUL NE FACE ASEMENEA CU INGERII, ne face sa locuim cu dreptii,ne intelepteste viata!In viata pamanteasca,trebuie sa ai grija de suflet,si sa te gandesti la el cand va trece la cele vesnice.Asadar,trebuie sa-ti agonisesti prietenii si sa-ti faci prieteni intru Dumnezeu.

Sa nu cautam prieteni de la care sa primim daruri,ori sa ne invite la masa,care pretuiesc mai mult lucrurile materiale,decat cele spirituale.Sa ne alegem prieteni care totdeauna tin la suflet si oranduiala crestina,care ne indeamna la datoriile noastre,pedepsesc greselile noastre,dojenesc calacarile de legea crestina,iar cand cadem,iarasi ne scoala,si prin sfat ori rugaciune,ajuta apropierea noastra de Dumnezeu. Cand vezi pe un om desfranat,calcator de lege,plin de pacate si de nesocotinta,care voieste sa te amageasca si sa te duca la cadere,retrage-te si fugi,precum a poruncit Hristos sa faci cand a zis:"De te sminteste ochiul tau drept,scoate-l si arunca-l de la tine!"(Mat.V,29).

Prin aceasta El iti porunceste,ca si pe prieteni,pe care tu ii pretuiesti ca pe ochii tai,sa-i smulgi si sa-i arunci de la tine,cand mantuirea ta cere asta.Se cuvine nici sa nu ne incredem in toti oamenii,nici sa nu ne dam pe fata sau sa ne descoperim fara nici o precautie.Caci cel care traieste dupa Dumnezeu,are pe multi care-l pandesc,si deseori insisi cei apropiati,sunt spionii vietii lui.Sa nu-ti pierzi,deci,plata de la Dumnezeu,vrand sa fii vazut de oameni.Dumnezeu este marele privitor al faptelor noastre.Sa iubesti slava pe care ti-o da Dumnezeu,El da stralucita rasplata