Dragostea....

”De vei mărturisi cu gura ta că Iisus este Domnul şi vei crede în inima ta că Dumnezeu L-a înviat pe El din morţi, te vei mântui. Căci cu inima se crede spre dreptate, iar cu gura se mărturiseşte spre mântuire.” (Sfântul Pavel în Epistola către romani a Sfântului Apostol Pavel)

        VIAŢA ŞI MOARTEA mea depind de ceilalţi căci, dacă l-am

câştigat pe aproapele meu, L-am câştigat pe Dumnezeu. Mântuirea

este în acelaşi timp şi lucrarea lui Dumnezeu şi a noastră. Dumnezeu

este ascuns în poruncile sale, iar cei ce-L caută îl găsesc doar în

măsura împlinirii lor.

DRAGOSTEA este începutul şi sfârşitul mântuirii noastre. Eşti

desăvârşit atunci când în locul tău îl preferi pe aproapele. A fi aproape

sau departe de Dumnezeu depinde de om, deoarece Dumnezeu este

oriunde.A iubi cineva pe cel drag este un lucru al firii. A iubi cineva şi

pe vrăjmaş este un lucru al harului. Dragostea este bucuria de a face

altora bucurie. Sărăcia şi bogăţia nu pot învinge dragostea, dar

dragostea poate învinge şi sărăcia şi bogăţia. Dragostea îl preface pe

cel ce iubeşte în chipul celui iubit. Dacă-L iubeşti pe Dumnezeu,

Dumnezeu vei fi, dacă-l iubeşti pe diavol, diavol vei fi. Dacă-ţi iubeşti

trupul, trup vei fi. Aceasta este cea dintâi lucrare a iubirii: de a uni pe

cel ce iubeşte cu cel iubit. Dragostea este rădăcina şi izvorul binelui.

Când am ajuns la iubire, am ajuns la Dumnezeu. Dragostea este

adevărata slujbă pentru Domnul. Dragostea este raiul. Întrucât este

iubire, Dumnezeu se mişcă, iar întrucât este iubit, Dumnezeu mişcă

spre sine toate lucrurile care sunt capabile de dragoste. Dumnezeu nu

se uită la fapte ci la dragostea cu care au fost făcute. Nu e nimic mult

când oamenii iubesc puţin, aşa cum nu e nimic puţin când oamenii

iubesc mult. Numai cine-şi iubeşte aproapele îl iubeşte pe Dumnezeu.

Dumnezeu nu ne porunceşte şi nu doreşte să fim trişti în inima

noastră. Mai degrabă doreşte ca din iubire pentru El să avem mereu

bucurie în suflet. Omul dacă are virtuţi, dacă face fapte bune, dacă s-a

unit cu Dumnezeu, sufletul său se va veseli cu bucuria cea adevărată.

Pe cel ce se bucură în Domnul nici un necaz nu-l va scoate din bucuria

lui. „Frica Numelui Tău, Doamne, varsă bucurie în sufletul meu

!“. Dacă vrei să fii fericit nu căuta fericirea. Fericit este acela care nu

gândeşte rău. Cât despre mine, fericirea mea este să mă apropii de

Dumnezeu.