”De vei mărturisi cu gura ta că Iisus este Domnul şi vei crede în inima ta că Dumnezeu L-a înviat pe El din morţi, te vei mântui. Căci cu inima se crede spre dreptate, iar cu gura se mărturiseşte spre mântuire.”
(Sfântul Pavel în Epistola către romani a Sfântului Apostol Pavel)
“Te caut, Iisuse, Tu stii si ma crezi,
De cand m-a dus nasa la Sfantul Botez,
Te caut de-atuncea,
Te caut prin viata,
De cand eram prunc la mama-n brata.
De-atuncea Te stiu,
Ca mama-mi canta, de Tine, Iisuse,
Si-asa m-adormea.
Te caut din leagan,
Iisuse, Tu stii c-asa mi-a spus mama cu multi copii,
Cu ochii albastri, senini ca si cerul,
Sa caut prin viata,
Sa aflu misterul vietii, al mortii si a tot ce se poate.
Si sa aflu seninul si binele-n toate.
Te caut, Iisuse, De-atunci, de micut,
Cand mama de mana, in bunda descult,
M-a dus pe la slujbe, desculta si ea,
Cu rochia de fata,
C-asa o purta in zile de praznic,
In rest, o-ntorcea.
Ca n-avea, sarmana,
Sa-si cumpere alta,
Ca noi eram sapte, plus dansa si tata,
Si mosul si buna, catelul, pisica,
Si pana sa-mparta, ea n-avea nimica.
Si tot era bine. Zicea ca-i satula,
Ca are in suflet mancare destula.
Ii tin minte vorba, Cand ma tinea-n poala,
Ca omu-i mai bun,
Cand burta-i mai goala.
Te caut, Iisuse, flamand si ostenit,
Prin ruga si posturi, Te caut smerit.
Te caut afara, si-n casa, si-n mine,
Si plang si ma supar cand nu dau de Tine.
Te caut prin codri, la deal si la vale,
Si tare ma tulbur, cand nu mi-esi in cale.
Te caut prin toate,
C-asa mi-a zis mama,
Cand m-a dus la scoala de mana, sarmana,
Ca esti pretutindeni, in munti si-n campii,
In fructul ce-l leagan, in grane si-n vii
In oamenii lumii, in femei si copii
De-aceea Te caut in lungul si-n latul,
In tot ce exista, in josul si-naltul.
Din fund de adancuri si pana la stele,
Te caut pe Tine, Iisuse prin ele.
Te caut Iisuse Hristoase, prin munca,
La plug si la sapa, la fanul din lunca.
C-asa mi-a zis mama, tin minte, saraca,
Desi n-avea numai trei clase, taranca.
Cu fata trudita, cu palme umflate,
Cu maini batucite, calcaie crapate,
Lovite-ntepate, si prea-nsangerate,
De brau si-araturi, de mirii si spini,
Ca dac-ajung sa traiesc prin straini,
Sa nu uit de Domnul,
De munca si ruga,
Ca toate-ale lumii sunt puse pe fuga.
Doar Tu esti statornic si netrecator,
De-aceea Te caut, ca nu vreau sa mor.
C-asa mi-a zis mama, slabuta la fata,
,,Sa nu mori copile, asculta si-nvata!
Sa-L cauti pe Domnul intreaga viata!"
Te caut, Iisuse de-atunci neincetat,
Uitandu-ma-n toate pe unde-am umblat,
Si-n toate vazutu-Ti-am chipul asezat,
In toate-Ti vad urma pe unde-ai trecut,
Si toate-mi spun ca Tu le-ai facut.
Te caut, Iisuse - Om si Dumnezeu,
Facatorul lumii, facatorul meu,
Si iar ma gandesc la ce mi-a zis mama,
Cand cu iia uda, uda cu naframa,
Isi ridica capul din lanul de grau,
Cu secera-n mana, cu junghiuri in brau,
Cu trupul, sarmana, scaldat in sudoare,
Cu fata bronzata de vanturi si soare.
Cu blanda privire, cu dulcele glas, imi zicea:
,,Baiete, sa nu faci un pas fara rugaciune, fara Dumnezeu,
E porunca mamei, tine-o, dragul meu!"
Azi, nu mai am mama,
Si dorul m-apasa de mama, de tata, de frati si de casa,
Ca din tot ce-a fost nimic nu mai este,
Si totu-mi pare o trista poveste.
Casa parinteasca, nu mai am pe nimeni,
Sa ma mai primeasca,
Dorul sa mi-aline.
Cand, indurerat,
Eu ma-ntorc la Tine. Iisuse Hristoase,
Cel fara-nceput,
Primeste-ma, Doamne, cu tot ce-am avut.
Cu mama si tata, cu surori si frati,
Cu cei ce mai suntem, si cei raposati.
Si ma rog, Iisuse, Bunule, ca poti,
Om si Dumnezeu, iarta-ne pe toți!
Si de toata lumea,
Te rog, tine seama,
Mantuieste-o, Iisuse,
C-asa o zis mama!
sursa.net
