O, MĂICUTĂ INDURERATĂ!

”De vei mărturisi cu gura ta că Iisus este Domnul şi vei crede în inima ta că Dumnezeu L-a înviat pe El din morţi, te vei mântui. Căci cu inima se crede spre dreptate, iar cu gura se mărturiseşte spre mântuire.” (Sfântul Pavel în Epistola către romani a Sfântului Apostol Pavel)

O, Maicută indurerată,
Langă Crucea stai plecată,
Si privesti cu mare jele,
La a lui Iisus durere.

De pe Cruce ti-L coboară,
 Si-n giulgiu ti-L infasoară,
Vegheati de un heruvim,
Iosif, Ioan si Nicodim.

Pe obraz lacrima-ti curge,
Dar mai rău, sufletu-ti plange,
Nu bocesti, soptesti durerea,
 Ce-i mai amară ca fierea.

Cand usor mana-ti strecori,
Pe sub a Lui subtiori,
Si-i mângâi obrazul sânt,
Si-i dai ultimul sărut!

Sărutarea sufletească,
Nu-i aceea pamantească,
Nu-i sărutul efemer,
 E sărut venit din cer!

,, - Fiul Meu, Prea Mult Iubit,
 De Gavriil bine vestit,
Cum Te-au răstignit pe Cruce,
 Tu, Lumina mea cea dulce!

Ai tămăduit dureri,
 Ai adus doar mangaieri,
 Si ti-au dat povară a duce,
 Si mie chinul a-Ti plange!

Cate lacrimi voi varsa,
 Ca să sting durerea mea,
 Să curgă izvor curat,
 să-Ti spăl Trupu-nsangerat.

Să-nflorească in răni crinii,
Si să-ti scot din frunte spinii,
 Să-ti acopăr trupul Prea Sfânt,
 Nu cu giulgiul in mormânt.

Ci să-ti tes pentru-ngropare,
Doar din flori de lăcrămioare,
 Mandra haină imparatească,
In veci să nu putrezească!

Unde-i frumusetea Ta,
Ce-a făcut oamenii cu ea?
 Pietrele s-au despicat,
 Soarele s-a-ntunecat!

Numai ei, răstignitorii,
Fariseii, trădătorii,
Au privit cu nepăsare,
 La durerea Ta cea mare!

Dulcea Mea Lumină Dulce,
In mormântul nou Te-or duce,
Maine-n zori vei invia,
 Veselind pe Maica Ta!

Preacurată si Prea Bună,
Tu, Curata mea Stapană,
 Lasa-mă, azi si pe mine,
Să plang si eu langă tine!

Că si eu L-am pus pe Cruce,
 Si-acum lacrima imi curge,
Ca si păcatele mele,
 Ti-au adus această jele!

Si eu L-am incununat,
Si obrazul i-am scuipat,
 Dar te rog Maica plangand,
Să mă-mpaci cu Domnul Sfant.

  Preot Ioan.

Tabăra de creaţie “Icoana Mea”, ediţia a III-a

Cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Părinte Ioan, Mitropolitul Banatului, la Parohia Timişoara Viile Fabric se desfăşoară în această perioadă a treia ediţie a Taberei de creaţie „Icoana mea”.

         Acest proiect se adresează tuturor elevilor din parohie, cuprinşi în proiectul catehetic “Hristos împărtăşit copiiilor”, ataşaţi de lucrarea Bisericii. Un număr de peste 40 de copii participă la această tabără; lecţiile de pictură desfăşurându-se sub coordonarea studentei Ioana Alexandra Coman de la Facultatea de Arte şi Design, a diaconului Băran Florin de la Parohia Timişoara Viile Fabric şi a studentului Georgevici Dan de la Facultatea de Litere, Istorie şi Teologie din Timişoara. Prin această tabără ne propunem implicarea elevilor în mai multe activităţi: atelier de creaţie – icoane pe sticlă, expoziţie de icoane pe sticlă, activităţi recreative, dialoguri pe teme religioase şi de interes specific vârstei, precum şi o excursie de o zi.

Fapul că această tabără generează o experienţă deosebită reiese şi din impresiile pe care elevii le-au transmis:

„Tabăra de creaţie de la Parohia Viile Fabric a fost un frumos mod de a începe vacanţa de vară. Am reuşit în câteva zile să împărţim zâmbete între noi şi am trăit multe momente pline de relaxare şi linişte. Pictatul icoanelor a fost de asemenea un bun prilej de a ne ruga şi recrea printr-un mod aparte de care nu ne putem bucura în fiecare zi”, a mărturisit Potra Sonia, elevă în clasa a XI-a la Liceul Pedagogic „Carmen Sylva” din Timişoara.

„Tabăra aceasta a este o oportunitate de a cunoaşte noi prieteni şi a petrece timpul într-un mod frumos. La finalul acestor minunate zile am reuşit să pictez prima mea icoană. Desigur acest lucru fiind posibil şi datorită coordonatorilor ce ne-au ajutat la fiecare pas”, a spus Cristiana Vizitiu, elevă în clasa a XI-a la Colegiul Naţional C. D. Loga.

„Aceste zile în care am participat la tabăra de creaţie de parohia Timişoara Viile Fabric au fost zile minunate, în care am învăţat tainele picturii pe sticlă. Desigur a fost şi o oportunitate de a interacţiona şi de a relaţiona cu alţi copii participanţi. Trebuie să menţionez că am avut bucuria prin această tabără de a intra în comuniune cu Dumnezeu, căci aşa cum spun Sfinţii Părinţi, icoana este fereastră spre cer prin urmare şi noi putem fi creatorii acestor ferestre, prin care atât noi cât şi cei care le privesc şi se roagă să îl vedem pe Dumnezeu şi pe sfinţii Lui. Văzând icoana finalizată am avut o mare bucurie şi împlinire”, George Nicoară, elev în clasa a XI-a la Liceul Pedagogic „Carmen Sylva” din Timişoara.

Articol preluat de aici !

http://mitropolia-banatului.ro/tabara-de-creatie-icoana-mea-editia-a-iii-a/