Rugăciune la Sfântul Nectarie in Eghina

                        

Rugăciune catre Sfanta Maria Egipteanca

”De vei mărturisi cu gura ta că Iisus este Domnul şi vei crede în inima ta că Dumnezeu L-a înviat pe El din morţi, te vei mântui. Căci cu inima se crede spre dreptate, iar cu gura se mărturiseşte spre mântuire.” (Sfântul Pavel în Epistola către romani a Sfântului Apostol Pavel)

Cuvânt mântuitor a atins ochii inimii mele, arătându-mi că noroiul faptelor mele a fost acela care mi-a închis intrarea. Am început să plâng, să mă tângui si să-mi bat pieptul, scotând suspine din adâncul inimii mele. Pe când plângeam, văd, deasupra locului în care stăteam se află icoana Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, si am zis uitându-mă către ea cu statornicie:

“Fecioară Stăpână, care ai născut după trup pe Dumnezeu Cuvântul. stiu, stiu că nu este cuviincios si binecuvântat ca eu, atât de necurată, atât de spurcată, să văd icoana ta, a pururea Fecioarei, a celei curate, care ai trupul si sufletul curate si neîntinate. Este drept să fiu urâtă eu, pierduta, de tine, care esti curătenia, si să te dezgusti de mine. Dar de vreme ce după cum am auzit, Dumnezeu, pe Care L-ai născut, pentru aceasta S-a făcut om, ca să cheme pe păcătosi la pocăinta, ajută-mi mie, singura, care n-am pe cineva într-ajutor. Porunceste să mi se îngăduie să intru în biserică. 

      Să nu mă lipsesti să văd lemnul pe care s-a răstignit Dumnezeul cel născut din tine, Care ti-a dat propriul Său sânge pret de răscumpărare pentru mine. Porunceste, stăpână, să-mi fie deschisă si mie usa dumnezeiestii închinări a Crucii. Dumnezeului născut din tine te dau chezăsuitoare că niciodată nu voi mai pângări acest trup prin vreo împreunare rusinoasă, iar, după ce voi vedea lemnul Crucii Fiului tău, mă voi lepăda numaidecât de lume si de toate cele din lume si îndată plec acolo unde tu, ca o chezăsuitoare a mântuirii mele mă vei povătui si mă vei îndruma”.

Dar îndată lăcrimând şi în piept bătându-mă, îmi aduceam aminte de făgăduin­ţele pe care le-am făcut când am ieşit în pustia aceasta şi mă duceam cu gândul înaintea icoanei Preacuratei Născătoare de Dumnezeu, ajutătoarea mea, şi înaintea ei plângeam, rugând-o să izgonească de la mine gândurile acelea, ce-mi tulburau ticălosul meu suflet. Iar după ce deajuns plângeam şi mă băteam în piept cu osârdie, atunci vedeam o lumină ce mă lumina de pretutindeni şi mi se aducea o alinare, care mă scotea din întreitele valuri ale ispitelor.

Cu rugaciunile tale Sfanta Marie,intareste credinta noastra si vindecare de neputinte cere de la Dumnezeu pentru noi.

SLAVA LUI DUMNEZEU .Amin!

Praznicul Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel reprezintă culmea şi epilogul Evangheliei

”De vei mărturisi cu gura ta că Iisus este Domnul şi vei crede în inima ta că Dumnezeu L-a înviat pe El din morţi, te vei mântui. Căci cu inima se crede spre dreptate, iar cu gura se mărturiseşte spre mântuire.” (Sfântul Pavel în Epistola către romani a Sfântului Apostol Pavel)



Ei sunt împreună părinţi şi îndreptători ai tuturor celor numiţi cu numele lui Hristos, apostoli, mucenici, cuvioşi, preoţi, ierarhi, păstori şi învăţători, ca unii care sunt arhipăstori şi ziditori ai cinstirii de Dumnezeu.

Este demn de luare aminte faptul că Praznicul Sfinţilor Apostoli urmează după Praznicul Pogorârii Duhului Sfânt şi este parţial legat de el, Praznicul Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel încununează ciclul anual de sărbători închinate vieţii pământeşti a lui Hristos şi descoperă esenţa făgăduinţelor Sale. Aşa cum Praznicul Naşterii Sfântului Ioan Botezătorul reprezintă prologul Evangheliei şi începutul faptelor relatate în ea, tot astfel, adormirea Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel reprezintă culmea şi epilogul Evangheliei. Praznicul Naşterii Sfântului Ioan Botezătorul este începutul propovăduirii Noului Testament pe pământ; decapitarea lui reprezintă propovăduirea Evangheliei în iad; iar Sărbătoarea Sfinţilor Apostoli reprezintă împlinirea ei în ceruri.”[1]

Noi, aşadar, sărbătorim amintirea Sfinţilor Petru şi Pavel cu entuziasm cucernic şi iubire fierbinte. Despre acest praznic, Sfântul Grigorie Palama scrie: „Ei sunt împreună părinţi şi îndreptători ai tuturor celor numiţi cu numele lui Hristos, apostoli, mucenici, cuvioşi, preoţi, ierarhi, păstori şi învăţători, ca unii care sunt arhipăstori şi ziditori ai cinstirii de Dumnezeu şi ai virtuţii tuturor, şi ca luminători ai lumii, păstrând şi răspândind cuvântul vieţii (Filipeni 2, 16). Ei luminează prin credinţă şi virtute ca soarele între ceilalţi aştri sau ca cerurile cerurilor, mărturisind slava Dumnezeului celui Preaînalt... Astfel de luminători, adunându-se unul cu altul astăzi şi împreună cu noi, fac să strălucească Biserica; iar prin adunarea lor nu se umbresc unul pe altul, ci împreună lucrează sporirea luminii. Căci nu a fost aşezat unul întru înălţime, mişcându-se sus, iar celălalt coborât ca să nu-l umbrească; nici nu umblă unul ziua, iar celălalt noaptea, astfel încât unul stând împotriva celuilalt, să nu cadă în umbră; şi nici nu trimite unul lumina, iar altul o ia înapoi, încât aici să sufere schimbare, iar dincolo, în alt chip, să dobândească luminarea, după vreo măsură a împărţirii. Dimpotrivă, Hristos, izvorul cel nesecat al luminii veşnice, făcându-le amândurora parte egală, le-a dăruit egală înălţime, slavă şi strălucire. De aceea, întâlnirea acestor doi luminători este comuniune, aducând o îndoită luminare în sufletele credincioşilor

sursa

Isaia Berzunti 

Rugaciune catre Sfintii Apostoli Petru si Pavel

”De vei mărturisi cu gura ta că Iisus este Domnul şi vei crede în inima ta că Dumnezeu L-a înviat pe El din morţi, te vei mântui. Căci cu inima se crede spre dreptate, iar cu gura se mărturiseşte spre mântuire.” (Sfântul Pavel în Epistola către romani a Sfântului Apostol Pavel)

Apostoli slaviti ai Domnului, Mantuitorul v-a randuit ca stalpi ai Bisericii pe care a intemeiat-o.
Pe tine, Sfinte Petre, Mantuitorul te-a ales ca piatra de temelie a Sfintei Biserici si ti-a dat misiunea si harul de a intari in credinta pe fratii tai.
Pe tine, Sfinte Pavele, Mantuitorul te-a facut din dusman, prieten, iar Duhul Sfant te-a ales sa dezvalui neamurilor comorile invataturii crestine.
Amandoi ati lucrat cu insufletire la raspandirea Imparatiei luio Hristos, pecetluindu-va marturia cu sangele vostru.
Acum va bucurati de vederea lui Dumnezeu in slava cereasca. Priviti spre Biserica lui Hristos care calauzeste popoarele la lumina Evangheliei si la izvoarele tamaduitoare ale harului.
Rugati-l pe Mantuitorul sa-i lumineze si sa-i apere pe episcopi, pe preoti si intregul popor crestin. Rugati-l pe Domnul secerisului sa trimita lucratori ravnici in ogorul sau, pentru ca toti oamenii de bunavointa sa aiba parte de binefacerile pe care le primim de la Dumnezeu prin Sfanta Biserica. Amin