PACEA FERICITĂ

”De vei mărturisi cu gura ta că Iisus este Domnul şi vei crede în inima ta că Dumnezeu L-a înviat pe El din morţi, te vei mântui. Căci cu inima se crede spre dreptate, iar cu gura se mărturiseşte spre mântuire.” (Sfântul Pavel în Epistola către romani a Sfântului Apostol Pavel)

Bucuria mea, sa nu uiti ca: “Inima se poate desfata de PACEA FERICITA, doar cand ramane in poruncile evanghelice, cand ramane in ele cu lepadare de sine”.   

Mitropolitul Bartolomeu Anania zice:   

 "Cand te gasesti in fundul prapastiei, sa nu disperi, iar daca ai ajuns in varful muntelui, sa nu ametesti.  

Si sa stiti ca aceasta a doua primejdie este mai mare decat cea dintai. Pentru ca in fundul prapastiei apelezi la rugaciune ca izvor de putere. Cand ai ajuns insa, in varful muntelui, uiti de ea." 

Si sa nu uiti cuvantul de invatatura al Sfantului Porfirie Kafsokalivitul: „Viata fara Hristos nu este viata. Daca nu-L vezi pe Hristos in toate faptele si gandurile tale, tu traiesti fara Hristos."

🙏 Dumnezeu si Maica Domnului sa te binecuvanteze in toata ziua si in tot lucrul tau! 
                            
                                                                                                                                         Amin si Aliluia!
                                                                                                                                          Preot Ioan 🛎.

POSTUL PASTELUI

”De vei mărturisi cu gura ta că Iisus este Domnul şi vei crede în inima ta că Dumnezeu L-a înviat pe El din morţi, te vei mântui. Căci cu inima se crede spre dreptate, iar cu gura se mărturiseşte spre mântuire.” (Sfântul Pavel în Epistola către romani a Sfântului Apostol Pavel)...    

Bucuria mea, poezia de mai jos este scrisa de Andrei Ibrahim, iar eu subscriu mesajului transmis prin ea:

“Domnul, in Postul Mare, 

Ne va da binecuvantare,

 Daca nu tinem suparare,

 Si de la frati cerem iertare!

Deci, fratilor sa ma iertati,

 Pentru orice cuvant sau gand rau,

 Sa fim buni si impacati,

 Placuti in fata lui Dumnezeu!”.

POST USOR, POST CU FOLOS cu ajutorul lui Hristos, SPRE MANTUIREA SUFLETULUI. Minunat ar fi ca incepand de astazi si pana la sfarsitul Postului Mare, sa ne straduim sa fim: SURZI, MUTI si ORBI, astfel incat de Sfintele Pasti sa putem praznui cu sufletul plin: de BLANDETE, de IERTARE, de RABDARE, de IUBIRE, de MILOSTENIE, de INFRANARE de la mancare si de la poftele trupesti... Cum adica, surzi, muti si orbi? Surzi, la clevetelile altora de langa noi. MUTI, adica, sa nu vorbim pe nimeni de rau, sa nu clevetim, sa nu judecam, sa nu invidiem. ORBI, adica, sa nu vedem pacatele, patimile si caderile sufletesti ale aproapelui nostru. Acestea toate ostenindu-ne a le implini cu ajutorul lui Dumnezeu, si totodata fiind si SPOVEDITI si IMPARTASITI, in ziua de Sfintele Pasti, Iisus Hristos va invia (in mod virtual) si in sufletele noastre. Amin si Aliluia!
                                                                                                                                          Preot Ioan 🛎.

DOAMNE MILUIESTE! ...

”De vei mărturisi cu gura ta că Iisus este Domnul şi vei crede în inima ta că Dumnezeu L-a înviat pe El din morţi, te vei mântui. Căci cu inima se crede spre dreptate, iar cu gura se mărturiseşte spre mântuire.” (Sfântul Pavel în Epistola către romani a Sfântului Apostol Pavel)

    Bucuria mea, Sfantul Parinte, Efrem Filotheiul ne spune asa: "Destinatia noastra, fii mei, nu este sa traim aici pe acest pamant al exilului, ci, sa ne desfatam de toate acele bunatati care ne asteapta sus în Cer. Aici este stadionul, arena de lupta si, potrivit cu felul in care se va lupta fiecare, va fi condus catre cele de sus. Raiul este gol. Asteapta si el sa se umple de copiii lui Dumnezeu." Sfantul Parinte, Serafim de Sarov ne marturiseste asa: "Eu m-am incredintat Celui ce este adevarat doctor, al sufletului si al trupului, Domnului nostru Iisus Hristos si Preacuratei Sale Maici”. Cu mare sfintenie vorbeste Sfantul Serafim de Sarov cand spune ca s-a incredintat Domnului Hristos si Maicii Domnului.

De ce si Maicii Domnului?

 Ne explica Sfantul Parinte, Paisie Aghioritul: "Maica Domnului, plange vazandu-ne ca ne indreptam incotro nu trebuie si, plangand, ii zice lui Dumnezeu: Doamne, mai ingaduie-i! Mai ingaduie-i si pe fiii acestor lacrimi ale mele, ca sa ajunga la Tine! Si eu ma pun chezasa pentru ei, ca vei auzi si din gura lor, la fel cum ai auzit si din gura mea, << Fie mie dupa cuvantul Tau! >>. Este cu neputinta sa se piarda sufletul celui care o cinsteste pe Maica Domnului!” 

Iar Sfantul Parinte, Serafim Rose, ne invata ce inseamna sa-i invocam pe Sfinti: "De indata ce spui: << Toti Sfinții, rugati-va lui Dumnezeu pentru noi! >>, in acea clipa in Imparatia Cerurilor toti, dar absolut toti Sfintii ce stau inaintea Tronului lui Dumnezeu, se pleaca deodata in fata Domnului si striga toti împreuna: DOAMNE, MILUIESTE!”

                                                                                                                                              Preot Ioan 🛎.

TIMPUL POSTULUI SFINTELOR PASTI

”De vei mărturisi cu gura ta că Iisus este Domnul şi vei crede în inima ta că Dumnezeu L-a înviat pe El din morţi, te vei mântui. Căci cu inima se crede spre dreptate, iar cu gura se mărturiseşte spre mântuire.” (Sfântul Pavel în Epistola către romani a Sfântului Apostol Pavel)

Bucuria mea, sa stii ca postul este doctorul sufletelor noastre. El face ca fiecare om sa ia aminte la sine insusi. Fara iertare si rugaciune, postul si osteneala, nu ne sunt de folos. In timpul postului trebuie: Sa ne smerim inaintea lui Dumnezeu, dar si inaintea oamenilor. 

Sa nu osandim pe nimeni, ci sa cerem de la toti iertare. Sa nu uram pe nimeni, ci sa traim in pace si iubire cu toti, pe cat ne sta in putere. Asadar, avand: RUGACIUNEA VAMESULUI in inima, POCAINTA FIULUI RISIPITOR in suflet si cu SUSPINUL LUI ADAM in minte, sa postim cu fata vesela, fara frica, tari in credinta, plini de nadejde, indemnandu-ne unii pe altii la buna nevointa.

SFINTII INGERI, sa-ti calauzeasca pasii, MAICA DOMNULUI sa-ti lumineze drumul vietii si DUMNEZEU sa te binecuvanteze. Amin si Aliluia!
                                                                                                                               Preot Ioan 🛎.

CE-AI AUZIT, N-AI AUZIT si CE-AI VAZUT, N-AI VAZUT!

”De vei mărturisi cu gura ta că Iisus este Domnul şi vei crede în inima ta că Dumnezeu L-a înviat pe El din morţi, te vei mântui. Căci cu inima se crede spre dreptate, iar cu gura se mărturiseşte spre mântuire.” (Sfântul Pavel în Epistola către romani a Sfântului Apostol Pavel)

Bucuria mea, se spune ca Pericle, general, orator și om de stat atenian(443 și 429 î.Hr.), era un barbat de o frumusete aproape desavarsita. Numai capul ii era alungit, asemuindu-se cu un dovleac, si de aceea radeau de el atunci cand aparea in multime. Pentru a tainui de ochii multimii acest cusur, sculptorii greci l-au infatisat purtand un coif pe cap.

 INTREBARE: 

De vreme ce niste pagani stiau sa ascunda cusururile prietenilor lor, cu cat mai vartos, ni s-ar cuveni noua, crestinilor ortodocsi a face asemenea lor? Sfantul Apostol Pavel ne indeamna asa: “In iubire frateasca, unii pe altii iubiti-va; in cinste, unii altora dati-va intaietate“ (Romani 12:10).

 Asadar: CE-AI AUZIT SA NU CREZI NICIODATA, IAR CE-AI VAZUT SA CREZI PE JUMATATE! Tare frumos spus: CE-AI AUZIT, N-AI AUZIT si CE-AI VAZUT, N-AI VAZUT! 

Cum putem sa spunem ca ne unim cu Iisus Hristos Cel Bland si Preacurat, daca noi in toate zilele otravim vazduhul, clevetind pacatele si judecandu-i pe altii, invidiindu-i pe cei din jur si urandu-i pe cei ce ne fac rau?

A-ti ascunde FAPTA TA CEA BUNA si NEPUTINTELE CELORLALTI, este INTELEPCIUNEA DUHOVNICEASCA DE CAPETENIE.  
                                                                                                                      Amin si Aliluia!
                                                                                                                         Preot Ioan .

JUDECAREA APROAPELUI

”De vei mărturisi cu gura ta că Iisus este Domnul şi vei crede în inima ta că Dumnezeu L-a înviat pe El din morţi, te vei mântui. Căci cu inima se crede spre dreptate, iar cu gura se mărturiseşte spre mântuire.” (Sfântul Pavel în Epistola către romani a Sfântului Apostol Pavel)



Asa precum carma cea mica conduce corabia unde vrea ea, tot asa si limba il conduce pe om fie la bine, fie la rau. Cand judecam pe fratele nostru, atunci ne osandim pe noi insine prin acest mare pacat.

Daca-l acoperim pe fratele nostru, ne acopera si noua Dumnezeu pacatele mari. Daca il clevetim si-l judecam pe fratele nostru, Duhul Sfant ne paraseste si ne lasa sa cadem si noi exact in aceleasi pacate ca sa ne dam seama ca suntem neputinciosi si pacatosi. Asadar, cel care isi pazeste limba, acela isi pazeste sufletul de mari caderi si de mari pacate.

Principala cauza a clevetelii si judecatii este MANDRIA si EGOISMUL, fiindca omul se pretuieste pe sine. De aceea trebuie sa ne smerim, sa ne socotim mai prejos decat toti, sa-l socotim pe fratele nostru mai bun decat noi.

                                                                                                                                         Preot Ioan 🛎.

UN REPROS sau O RUGACIUNE?

”De vei mărturisi cu gura ta că Iisus este Domnul şi vei crede în inima ta că Dumnezeu L-a înviat pe El din morţi, te vei mântui. Căci cu inima se crede spre dreptate, iar cu gura se mărturiseşte spre mântuire.” (Sfântul Pavel în Epistola către romani a Sfântului Apostol Pavel)

Bucuria mea, cat de minunat ne indeamna Sfantul Parinte Arsenie Boca: "DECAT UN REPROS MAI BINE O RUGACIUNE!". Si asta pentru ca: RUGACIUNEA este arma, care pe vrajmasi ii sfarma, RUGACIUNEA e ca focul, te ajuta in tot locul, RUGACIUNEA este scara, ingerii la noi pogoara, RUGACIUNEA te ridica, din cea mai mare ispita, RUGACIUNEA cu cainta, cea mai mare biruinta, RUGACIUNEA in comun, te face sa fii mai bun".

Asadar, DECAT UN REPROS, MAI BINE O RUGACIUNE, din tot sufletul si CU ZAMBETUL PE FATA: 

Nu lasa sa treaca timpul,

 Fara sa zambesti, 

Tristetea iti schimba chipul,

 Si imbatranesti. 

Zambind mai des in viata, 

Vei fi mai sanatos, 

Si cand ai zambet in fata,

 Ai si chipul mai frumos. 

Asadar, zambeste! 

Zambeste tot timpul! 

Ca te-tinereste,

 Si-ti lumineaza chipul.

Dumnezeu si Maica Domnului sa te binecuvanteze! Har si pace sufletului tau! 

                                                                                                                            Amin si Aliluia!
                                                                                                                             Preot Ioan 🛎.

NU PUTEM BIRUI RĂUL CU RĂU

”De vei mărturisi cu gura ta că Iisus este Domnul şi vei crede în inima ta că Dumnezeu L-a înviat pe El din morţi, te vei mântui. Căci cu inima se crede spre dreptate, iar cu gura se mărturiseşte spre mântuire.” (Sfântul Pavel în Epistola către romani a Sfântului Apostol Pavel)

Bucuria mea, sa stii ca raul va fi invins intotdeauna, mai devreme sau mai tarziu (Is.Hr., Ni.Ka. - inseamna Iisus Hristos, Biruitor). Si raul poate fi invins doar de iubire, care, ramane iubire. Iubirea lui Hristos pentru Iuda, s-a aratat pana in ultima clipa, dar, Dumnezeu i-a respectat libertatea (fiecare om este inzestrat de Dumnezeu cu demnitate si libertate).

 Sfantul Apostol Pavel spune: "Nu rasplatiti nimanui raul cu rau... 

Nu va razbunati singuri, iubitilor, ci lasati loc maniei (lui Dumnezeu), caci scris este: <>" (Romani 12:17-21). Iar Sfantul Ioan de Kronstadt spune: "Sa fii iertator, rabdator si plin de iubire pentru toti fratii tai, adica pentru toti care traiesc in jurul tau si care, CA SI TINE sunt cuprinsi de diferite patimi: "Toti gresim mult" (Iacov 3:2).

Asadar, tu sa invingi orice rau, cu binele, cu iubire, cu blanda (adica cu blandete). Si, mai inainte de toate, sa te rogi lui Dumnezeu pentru aproapele si pentru vrajmasii tai, sa-L rogi sa-i indrepte si sa intoarca inimile lor spre El, izvorul bunatatii. Sa ne imprastiem iubirea asupra tuturor, dezinteresat si fara sa ne preocupe starea lor. Atunci Harul Duhului Sfant va veni peste noi, si nu ne va mai interesa daca ne iubesc sau nu, sau daca ne vorbesc cu bunatate. Vom simti nevoia ca noi sa-i iubim pe toti".

                                                                                                                                      Amin si Aliluia!
                                                                                                                                       Preot Ioan 🛎.

NU STITI CE CERETI! ...

”De vei mărturisi cu gura ta că Iisus este Domnul şi vei crede în inima ta că Dumnezeu L-a înviat pe El din morţi, te vei mântui. Căci cu inima se crede spre dreptate, iar cu gura se mărturiseşte spre mântuire.” (Sfântul Pavel în Epistola către romani a Sfântului Apostol Pavel)

         Bucuria mea, se spune ca un prieten al lui Alexandru Macedon, pe nume Perillos, i-a cerut 10 talanti de aur. Alexandru i-a dat 50 de talanti. Perillos i-a spus “Mi-ajung numai 10”. “Da”, i-a raspuns Alexandru, “10 sunt de ajuns ca sa primesti tu, dar nu sunt de ajuns pentru mine care-i dau”. Un alt ostas l-a rugat sa-i dea cativa bani. Alexandru i-a daruit un oras intreg. Ostasul, uimit de acest dar i-a spus: “Este prea mult pentru un ostas”. "Da", i-a raspuns generosul Imparat, "dar, nu-i prea mult pentru un imparat". Cine vrea sa ceara un dar de la Dumnezeu, sa ceara ceva demn de Dumnezeu. Crestinul ortodox nu trebuie sa ceara: bogatie, fericire, slava, cinste sau lucruri vremelnice pamantesti, fiindca, ne-a spus: “Nu stiti ce cereti” (Matei 20:22).

   Trebuie sa cerem de la Dumnezeu, mai intai, Imparatia Lui, iar pe celelalte ni le va da ca un adaos, daca El va sti ca ne sunt de folos: “Cautati mai intai Imparatia lui Dumnezeu si toate acestea se vor adauga voua” (Matei 6:33). “Imparatia cerurilor, (spune Hristos), se ia cu sila” (Matei 11:12).

Asadar, daca te silesti, ai rapit-o (Matei 11:12), daca astepti ai pierdut-o! Iata, cum se ruga Sfantul Parinte, Arsenie Boca, si asa ar trebui sa ne rugam si noi: „Doamne Iisuse Hristoase, ajuta-ma ca astazi, toata ziua, sa ma lepad de mine insumi, ca cine stie din ce nimicuri mare vrajba am sa fac si astfel, tinand la mine, sa Te pierd pe Tine."
                                                                                                                                    Preot Ioan .

Slava desartă ....

”De vei mărturisi cu gura ta că Iisus este Domnul şi vei crede în inima ta că Dumnezeu L-a înviat pe El din morţi, te vei mântui. Căci cu inima se crede spre dreptate, iar cu gura se mărturiseşte spre mântuire.” (Sfântul Pavel în Epistola către romani a Sfântului Apostol Pavel)

Bucuria mea, sa stii ca Sfantul Ierarh Nifon, pentru a fi smerit se ruga asa: "Doamne, te rog sa faci ca oamenii sa ma socoteasca un nimic, sa nu fie om pe pamant care sa ma laude si sa ma cinsteasca, ca sa nu fiu osandit din pricina lui. Izbaveste-ma Tu, de lauda oamenilor, Dumnezeule, izbaveste-ma de cinstirea ce vine de la oameni". Asadar ori de cate ori te lauda cineva, zambeste-i, dar imediat ce incepe sa te laude, sa zici in gandul tau: "Nu ma lauda pe mine ca sunt cel mai mare pacatos din lume, ci lauda-L pe Prea Sfantul Dumnezeu, pe Prea Curata, Maica Domnului si pe toti Sfintii din Ceruri!" In sufletul tau trebuie sa auzi, ca un ecou, tot timpul cat te lauda cineva: “LAUDAT SA FIE DOMNUL! LAUDAT SA FIE DOMNUL! 

Laudati pe Domnul ca este Bun ca in veac este Mila Lui!” Cel care te lauda iti face mare rau, este ca si cand tu ai alerga cu mare viteza, iar el ti-ar pune piedica! Gandeste-te ca nu este nici-o icoana cu chipul tau in nici-o Biserica Crestin Ortodoxa, nu esti trecut in calendar cu Cruce rosie! Atunci meriti laude??? "Precum un sac gaurit nu pastreaza ceea ce este pus in el, la fel si slava desarta pierde rasplata faptei bune" zice Sfantul Nil Sinaitul. Fugi de slava desarta, fiindca, este o fiica a pacatului Luciferic 

- MANDRIA. Cateva leacuri impotriva slavei deșarte: 

1. Aducerea aminte de moarte; 

2. Primirea necinstirii; 

3. Sa ne vedem pacatosenia; 

4. Post si rugaciune multa. Amin si Aliluia!

                                                                                                                                    Preot Ioan 🛎.

Dragostea....

”De vei mărturisi cu gura ta că Iisus este Domnul şi vei crede în inima ta că Dumnezeu L-a înviat pe El din morţi, te vei mântui. Căci cu inima se crede spre dreptate, iar cu gura se mărturiseşte spre mântuire.” (Sfântul Pavel în Epistola către romani a Sfântului Apostol Pavel)

        VIAŢA ŞI MOARTEA mea depind de ceilalţi căci, dacă l-am

câştigat pe aproapele meu, L-am câştigat pe Dumnezeu. Mântuirea

este în acelaşi timp şi lucrarea lui Dumnezeu şi a noastră. Dumnezeu

este ascuns în poruncile sale, iar cei ce-L caută îl găsesc doar în

măsura împlinirii lor.

DRAGOSTEA este începutul şi sfârşitul mântuirii noastre. Eşti

desăvârşit atunci când în locul tău îl preferi pe aproapele. A fi aproape

sau departe de Dumnezeu depinde de om, deoarece Dumnezeu este

oriunde.A iubi cineva pe cel drag este un lucru al firii. A iubi cineva şi

pe vrăjmaş este un lucru al harului. Dragostea este bucuria de a face

altora bucurie. Sărăcia şi bogăţia nu pot învinge dragostea, dar

dragostea poate învinge şi sărăcia şi bogăţia. Dragostea îl preface pe

cel ce iubeşte în chipul celui iubit. Dacă-L iubeşti pe Dumnezeu,

Dumnezeu vei fi, dacă-l iubeşti pe diavol, diavol vei fi. Dacă-ţi iubeşti

trupul, trup vei fi. Aceasta este cea dintâi lucrare a iubirii: de a uni pe

cel ce iubeşte cu cel iubit. Dragostea este rădăcina şi izvorul binelui.

Când am ajuns la iubire, am ajuns la Dumnezeu. Dragostea este

adevărata slujbă pentru Domnul. Dragostea este raiul. Întrucât este

iubire, Dumnezeu se mişcă, iar întrucât este iubit, Dumnezeu mişcă

spre sine toate lucrurile care sunt capabile de dragoste. Dumnezeu nu

se uită la fapte ci la dragostea cu care au fost făcute. Nu e nimic mult

când oamenii iubesc puţin, aşa cum nu e nimic puţin când oamenii

iubesc mult. Numai cine-şi iubeşte aproapele îl iubeşte pe Dumnezeu.

Dumnezeu nu ne porunceşte şi nu doreşte să fim trişti în inima

noastră. Mai degrabă doreşte ca din iubire pentru El să avem mereu

bucurie în suflet. Omul dacă are virtuţi, dacă face fapte bune, dacă s-a

unit cu Dumnezeu, sufletul său se va veseli cu bucuria cea adevărată.

Pe cel ce se bucură în Domnul nici un necaz nu-l va scoate din bucuria

lui. „Frica Numelui Tău, Doamne, varsă bucurie în sufletul meu

!“. Dacă vrei să fii fericit nu căuta fericirea. Fericit este acela care nu

gândeşte rău. Cât despre mine, fericirea mea este să mă apropii de

Dumnezeu.

A CREDE

”De vei mărturisi cu gura ta că Iisus este Domnul şi vei crede în inima ta că Dumnezeu L-a înviat pe El din morţi, te vei mântui. Căci cu inima se crede spre dreptate, iar cu gura se mărturiseşte spre mântuire.” (Sfântul Pavel în Epistola către romani a Sfântului Apostol Pavel)

        Ce înseamnă a crede? a fost întrebat Avva Pimen cel Mare.

Acesta a răspuns: „A crede înseammă a petrece întru smerenie şi milă“

(Pateric).

Smerenia nădăjduieşte în Dumnezeu - nu în sine şi nu în oameni;

de aceea, purtarea ei e simplă, fără ocolişuri, statornică, măreaţă. Fii cei

orbi ai lumii acesteia numesc acest lucru trufie.

Smerenia nu pune niciun preţ pe bunătăţile cele pământeşti; în ochii

ei, mare este Dumnezeu, mare este Sfânta Evanghelie.

                                    Credinţa în înviere

           Credinţa în înviere ne dă mângâierea unui sens al vieţii şi al morţii.

Ne face să ne păstrăm cumpătul simţirii şi echilibrul cugetului, pentru că

ne dă încredinţarea că peste toate stăpâneşte o rânduială divină. De pe

culmile disperării ne trece pe culmea speranţei. N-am apărut întâmplător,

nu trăim întâmplător, nu murim întâmplător. Şi ultimul cuvânt nu

aparţine morţii, ci lui Dumnezeu autorul vieţii. Nu cu moartea încheiem

socotelile, ci cu Dumnezeu care ne aşteaptă întru Împărăţia Sa.

Noutatea Învierii este aceasta: Nu murim de tot! Suntem veşnici!

Credinţa în înviere ne-a fost transmisă în scris de autori

contemporani cu evenimentul. Ei ne-au lăsat-o ca pe un testament, în

Cartea Sfântă care se numeşte Noul Testament. Că să ne convingă că

ceea ce ne spu e adevărat, ei ne pun în faţă cel mai puternic dintre

argument: Pe acest Iisus, Dumnezeu L-a înviat, şi la aceasta noi cu toţii

suntem martori (Faptele Apostolilor 2:32). Ce fel de martori? Martori

oculari: Nu putem să nu grăim ce am văzut şi am auzit (Faptele

Apostolilor 4:20). Aşadar nu numai că L-au văzut înviat, dar au stat de

vorbă cu El după Înviere; nu erau unu-doi, ci sute de bărbaţi şi de femei.

Şi nu erau dintre ce care aşteptau învierea Lui, ci dintre cei cuprinşi de

deznădejde totală de moartea Lui. De aceea când L-au văzut înviat nici

unuia dintre ei nu i-a venit să creadă. Toţi s-au îndoit când li s-a spus că

Hristos a înviat. Numai întâlnirea cu El i-a convins. Acesta a fost

argumentul hotărâtor. De aceea tocmai pe acesta ni l-au transmis nouă,

ştiind că numai aceasta ne va convinge şi pe noi. Ei au ştiut că întâlnirea

lor cu Iisus cel înviat va fi şi întâlnirea noastră, a celor ce vom auzi de ea

peste veacuri, a celor ce vom vedea prin ochii lor.

Prin iubirea de avuţii şi prin grija cea multă de lucrurile pământeşti,

noi dăm dovadă de necredinţă în Dumnezeu.