JUDECAREA APROAPELUI

”De vei mărturisi cu gura ta că Iisus este Domnul şi vei crede în inima ta că Dumnezeu L-a înviat pe El din morţi, te vei mântui. Căci cu inima se crede spre dreptate, iar cu gura se mărturiseşte spre mântuire.” (Sfântul Pavel în Epistola către romani a Sfântului Apostol Pavel)



Asa precum carma cea mica conduce corabia unde vrea ea, tot asa si limba il conduce pe om fie la bine, fie la rau. Cand judecam pe fratele nostru, atunci ne osandim pe noi insine prin acest mare pacat.

Daca-l acoperim pe fratele nostru, ne acopera si noua Dumnezeu pacatele mari. Daca il clevetim si-l judecam pe fratele nostru, Duhul Sfant ne paraseste si ne lasa sa cadem si noi exact in aceleasi pacate ca sa ne dam seama ca suntem neputinciosi si pacatosi. Asadar, cel care isi pazeste limba, acela isi pazeste sufletul de mari caderi si de mari pacate.

Principala cauza a clevetelii si judecatii este MANDRIA si EGOISMUL, fiindca omul se pretuieste pe sine. De aceea trebuie sa ne smerim, sa ne socotim mai prejos decat toti, sa-l socotim pe fratele nostru mai bun decat noi.

                                                                                                                                         Preot Ioan 🛎.