Voi putea sa rabd eu Doamne
Zilele cele din urma,
Cutremure și războaie,
Spaimă, ura și minciună ?
Voi putea sa rabd de foame,
Cum zici Tu-n Evanghelii
Si sa stau in pace Doamne
Când mari tulburări vor fii?
Dar atunci când vin hristosii.
Proorocii mincinoși,
Sa ma duca-n rătăcire
Pe mine...pe cei aleși...
Si când stelele cădea-vor
Din cerul Tău grandios,
Si voi fii si-n întuneric
Singur și neputincios?
Eu sunt slab Iisuse Doamne.
Si ca Petru voi cadea.
Nu știu cum voi fii atuncea,
Dormind ori voi priveghea.
Nu am adunat nimica.
Nici curaj , nici fapte bune,
N-am postit , facut-am rele.
Zic și eu o rugăciune:
Miluieste-ma Iisus,
Mantuieste-ma cum știi.
Iartă-ma pe mine robul
Când pe ceruri vei venii.
Mihaela Stoica-Cucoanes
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
"Dragostea nu se poarta cu necuviinta, nu cauta ale sale, nu se aprinde de manie, nu gandeste raul. Nu se bucura de nedreptate, ci se bucura de adevar."
(Epistola intaia catre Corinteni a Sfantului Apostol Pavel 13:4-6)