Eu sunt, Doamne, pomul cel neroditor,
Care nici o roadă de pocăintă nu aduc,
Dar poate că si lemnul ar fi folositor,
Nu mă lăsa în foc ca să m-arunc.
Din lemn atâtea lucruri se pot face,
În mâinile Tale, Doamne, mă pun,
Fă-mă o vioară să cânt si s-aduc pace,
Sub degetele Tale, Doamne, eu mă supun.
Ori cruci la gât de lemn pentru copii,
Unde Hristoase Tu esti răstignit,
Când seara ei se roagă în taină ca să vii
Ca să le mângâi sufletul rănit.
Fă-mă Hristoase pomul roditor,
Si-n cartea vietii scrie-mă de-acum,
Cu cei mai mici să fiu mostenitor,
Să nu fiu ars si sa devin doar scrum.