de Preot Sorin Croitoru
Privesc icoana Ta, Iisuse,
Și ochii mi se umezesc..
În fața Ta, ca totdeauna,
Păcatele mi le-amintesc..
Tu nu Te-ncrunți deloc spre mine,
Ci dimpotrivă, îmi zâmbești..
Dar tocmai asta mă doboară:
Că eu greșesc, iar Tu.. iubești..
În suflet nu simt pic de frică,
Văzându-Ți chipul cel smerit,
Ci doar mă biciuie-ntrebarea:
De ce, Iisuse, Ți-am greșit?..
Ba chiar de multe ori îmi pare
Că-n loc să mă privești urât,
Tu Însuți îmi șoptești cu milă
Să nu mă mai acuz atât..
Iubire, Tu ești doar Iubire
Și Foc ce arde-atât de blând..
Îl plâng pe cel ce nu Te știe,
Căci nu Te-a căutat nicicând..
Privesc icoana Ta, Iisuse,
Și-n lacrimi sufletul mi-l cert,
Dar Tu-mi șoptești cu bunătate:
"De-acum nu mai greși, te iert"!