”De vei mărturisi cu gura ta că Iisus este Domnul şi vei crede în inima ta că Dumnezeu L-a înviat pe El din morţi, te vei mântui. Căci cu inima se crede spre dreptate, iar cu gura se mărturiseşte spre mântuire.”
(Sfântul Pavel în Epistola către romani a Sfântului Apostol Pavel)
Aud bicele nebune
Ce lovesc un trup de carne,
Tipătul durerii surde
Se aude prin canoane!
Din piroanele înfipte,
Drept în mâini si în picioare
Curge lava suferintei,
Prin bătrânele icoane
Iar la talpa crucii plânge
Maica Sfântă îndurerată,
Lăcrima-i muiată-n sânge,
Inima de bici brăzdată...
Se cutremură pământul,
Când în groapă-i pus Iisus
Lumea vede si nu crede
Că-i pronia cea de sus!
Fariseii stau de pază
Si pun piatră pe mormânt,
Dar prin ea trece Cuvântul
Ca un Soare, ca un Gând...
Printr-un clopot Învierea
Dă de veste lumii întregi,
Că a Domnului e vrerea
De păcat să te dezlegi.
Se aprinde lumânarea,
Doar cu flacăra iubirii
Pe altarul sfânt de jertfă
Înfloresc în alb toti crinii!
Camelia Cristea
