PATIMA SLAVEI DESARTE

”De vei mărturisi cu gura ta că Iisus este Domnul şi vei crede în inima ta că Dumnezeu L-a înviat pe El din morţi, te vei mântui. Căci cu inima se crede spre dreptate, iar cu gura se mărturiseşte spre mântuire.” (Sfântul Pavel în Epistola către romani a Sfântului Apostol Pavel)

Pe cel ce nu izbuteste sa-l amageasca spre slava desarta prin SCUMPETEA HAINELOR, incearca sa-l ispiteasca prin IMBRACAMINTEA PROASTA si pe cel ce nu l-a putut face sa se ingamfe prin CINSTE, pe acela il duce la NEBUNIE prin asa-zisa RABDAREA NECINSTEI; iar pe cel ce nu l-a putut impinge la slava desarta pentru DESTOINICIA IN CUVANT, il amageste prin TACERE, facandu-l sa-si inchipuie ca a dobandit LINISTEA. Daca n-a putut molesi pe cineva prin BELSUGUL BUCATELOR, il slabanogeste prin POSTUL pe care il tine DE DRAGUL LAUDELOR" (Pateric - Despre slava desarta).

Asadar, dragii mei sa luati aminte cat de perfida este aceasta patima si in cate feluri ne poate insela. Mult rau va face acela care va lauda, este ca si cand ati alerga in mare viteza si cineva v-ar pune piedica. Atunci cand va lauda cineva, sa-i multumiti pentru compliment cu zambetul pe buze, iar in suflet sa ganditi asa: “Nu ma laudati pe mine, fiindca eu sunt adancul pacatului, nu exista icoane cu chipul meu in Bisericile Ortodoxe, nu este numele meu trecut in calendar, cu cruce rosie si atunci, merit doar ocara, si nu lauda. LAUDAT SA FIE DOMNUL!

Toata lauda se cuvine lui Dumnezeu, Maicii Domnului si tuturor Sfintilor. 

                                                                                                                              Amin si Aliluia!
                                                                                                                                  Preot Ioan 🛎.

NU STITI CE CERETI! ...

”De vei mărturisi cu gura ta că Iisus este Domnul şi vei crede în inima ta că Dumnezeu L-a înviat pe El din morţi, te vei mântui. Căci cu inima se crede spre dreptate, iar cu gura se mărturiseşte spre mântuire.” (Sfântul Pavel în Epistola către romani a Sfântului Apostol Pavel)

         Bucuria mea, se spune ca un prieten al lui Alexandru Macedon, pe nume Perillos, i-a cerut 10 talanti de aur. Alexandru i-a dat 50 de talanti. Perillos i-a spus “Mi-ajung numai 10”. “Da”, i-a raspuns Alexandru, “10 sunt de ajuns ca sa primesti tu, dar nu sunt de ajuns pentru mine care-i dau”. Un alt ostas l-a rugat sa-i dea cativa bani. Alexandru i-a daruit un oras intreg. Ostasul, uimit de acest dar i-a spus: “Este prea mult pentru un ostas”. "Da", i-a raspuns generosul Imparat, "dar, nu-i prea mult pentru un imparat". Cine vrea sa ceara un dar de la Dumnezeu, sa ceara ceva demn de Dumnezeu. Crestinul ortodox nu trebuie sa ceara: bogatie, fericire, slava, cinste sau lucruri vremelnice pamantesti, fiindca, ne-a spus: “Nu stiti ce cereti” (Matei 20:22).

   Trebuie sa cerem de la Dumnezeu, mai intai, Imparatia Lui, iar pe celelalte ni le va da ca un adaos, daca El va sti ca ne sunt de folos: “Cautati mai intai Imparatia lui Dumnezeu si toate acestea se vor adauga voua” (Matei 6:33). “Imparatia cerurilor, (spune Hristos), se ia cu sila” (Matei 11:12).

Asadar, daca te silesti, ai rapit-o (Matei 11:12), daca astepti ai pierdut-o! Iata, cum se ruga Sfantul Parinte, Arsenie Boca, si asa ar trebui sa ne rugam si noi: „Doamne Iisuse Hristoase, ajuta-ma ca astazi, toata ziua, sa ma lepad de mine insumi, ca cine stie din ce nimicuri mare vrajba am sa fac si astfel, tinand la mine, sa Te pierd pe Tine."
                                                                                                                                    Preot Ioan .