Sunt lanțuri care leagă răul, dar sunt lanțuri care leagă binele, vrând să-l oprească, dar acest lucru Dumnezeu îl îngăduie doar pentru un timp. Astăzi, în Biserica Ortodoxă, se face pomenirea lanţului cu care a fost legat Sfântul Apostol Petru din porunca lui Irod, după cum aflăm în cartea Faptele Apostolilor 12, 1-12. Lanţul cu care a fost legat Sfântul Apostol Petru a primit de la sfinţitul său trup putere tămăduitoare, pentru cei ce se apropiau de el cu credinţă.
Această veche sărbătoare, cu origini din secolul al II-lea, după unele surse, este legată de eliberarea prin minune a Apostolului Petru de către un înger al Domnului. Acest lanț a fost luat de către creștini și ținut ascuns multă vreme. In sec. al V-lea este dăruit impărătesei Evdochia, soția lui Teodosie al II-lea, în semn de recunoștință pentru că zidise multe biserici în Sfânta Cetate. Dar nu l-a ținut pentru sine, ci l-a dăruit primei biserici Sfânta Sofia din Constantinopol, cea în locul căreia împăratul Justinian (527-565) a zidit în anul 537 măreaţa biserică cu acelaşi nume.
Părintele Nicolae Steinhardt găsește în minunea petrecută cu Sfântul Petru tâlcul proverbului "Dumnezeu îți dă, dar nu-ți bagă în traistă". Din Faptele Apostolilor aflăm că lanțurile au căzut singure de la mâinile lui Petru, dar ceea ce a urmat a fost participarea lui la îndemnul dumnezeiesc al îngerului: "Încinge-te şi încalţă-te cu sandalele. Şi el a făcut aşa. Şi i-a zis lui: Pune haina pe tine şi vino după mine." Dumnezeu i-a dăruit prin înger eliberarea, ceea ce Petru singur nu putea, dar restul ținea de râvna și credința lui.
sursa