”De vei mărturisi cu gura ta că Iisus este Domnul şi vei crede în inima ta că Dumnezeu L-a înviat pe El din morţi, te vei mântui. Căci cu inima se crede spre dreptate, iar cu gura se mărturiseşte spre mântuire.”
(Sfântul Pavel în Epistola către romani a Sfântului Apostol Pavel)
de Preot Sorin Croitoru
E-atât de greu să-ti recunosti greseala când gresesti,
Să ceri iertare, promitând că n-o să mai repeti?..
Stăpânul vrea ca prin greseli să-'ncepi să te smeresti,
Din repetatele greseli, a fi umil, să-'nveti.
E-atât de greu să ierti si tu pe cel ce ti-a gresit,
Asa cum Tatălui Ceresc îi ceri de-atâtea ori?..
De vei ierta, iertat vei fi si tu la nesfârsit,
De nu, cu sacul de greseli pe umăr o să mori!
E-atât de greu să te decizi la patimi să renunti,
Să faci război cu omul vechi, aprins fiind de har?..
Nu stii că prin credintă poti să muti în mare munti,
Chiar de ar fi credinta ta cât bobul de mustar?..
E-atât de greu, privind în jur, să vezi ce-i de văzut?..
Această lume cuprinzând atâtea frumuseti
E o scrisoare pentru noi a Celui Nevăzut,
Ce poartă grijă ne-'ncetat de ale noastre vieti!
Da, recunosc, nu e usor atunci când nici nu ceri
De la Stăpânul tuturor, al harului izvor,
Credintă, care va rodi duhovnicesti puteri,
Da, fratilor, eu recunosc, deloc nu e usor!
Dar când cu sufletul smerit vom cere lui Hristos
Putere să ne ridicăm în Cer la Dumnezeu,
Atunci urcusul ne va fi prin harul Său, frumos,
Si vom răspunde la-'ntrebări: "Nu, chiar deloc nu-i greu!"..
amin
de Preot Sorin Croitoru
E-atât de greu să-ti recunosti greseala când gresesti,
Să ceri iertare, promitând că n-o să mai repeti?..
Stăpânul vrea ca prin greseli să-'ncepi să te smeresti,
Din repetatele greseli, a fi umil, să-'nveti.
E-atât de greu să ierti si tu pe cel ce ti-a gresit,
Asa cum Tatălui Ceresc îi ceri de-atâtea ori?..
De vei ierta, iertat vei fi si tu la nesfârsit,
De nu, cu sacul de greseli pe umăr o să mori!
E-atât de greu să te decizi la patimi să renunti,
Să faci război cu omul vechi, aprins fiind de har?..
Nu stii că prin credintă poti să muti în mare munti,
Chiar de ar fi credinta ta cât bobul de mustar?..
E-atât de greu, privind în jur, să vezi ce-i de văzut?..
Această lume cuprinzând atâtea frumuseti
E o scrisoare pentru noi a Celui Nevăzut,
Ce poartă grijă ne-'ncetat de ale noastre vieti!
Da, recunosc, nu e usor atunci când nici nu ceri
De la Stăpânul tuturor, al harului izvor,
Credintă, care va rodi duhovnicesti puteri,
Da, fratilor, eu recunosc, deloc nu e usor!
Dar când cu sufletul smerit vom cere lui Hristos
Putere să ne ridicăm în Cer la Dumnezeu,
Atunci urcusul ne va fi prin harul Său, frumos,
Si vom răspunde la-'ntrebări: "Nu, chiar deloc nu-i greu!"..
amin
