Tu ne aștepți mereu cu bunătate

”De vei mărturisi cu gura ta că Iisus este Domnul şi vei crede în inima ta că Dumnezeu L-a înviat pe El din morţi, te vei mântui. Căci cu inima se crede spre dreptate, iar cu gura se mărturiseşte spre mântuire.” (Sfântul Pavel în Epistola către romani a Sfântului Apostol Pavel)

Când ne-ai atins cu mângâieri divine

Cu necredință noi Te-am alungat,

Ne-am încuiat în case fără Tine

Și Te-acuzăm că ești mereu plecat.

Ne-am lepădat bătrânii în aziluri,

Lăsându-i pustiiți și întristați,

Uitat-au și de aripi și de triluri

Și ne mirăm cât suntem de uitați.

Dar Tu ne-aștepți mereu cu bunătate

Să ne întoarcem, fiii rătăciți,

Lăsând în urmă orice răutate

Și să ne-mbrățișăm iar fericiți.

Purtând pe chipuri rănile de „mască”,

Ce zâmbetul ne-a răstignit din greu

Să fim iar toți o horă românească

Și să cântăm: „Cu noi e Dumnezeu”.

Ne-am încuiat copii-n „turnul școlii”

Să-i crească cine-o știi că „doar plătim”,

Le-am atârnat în spate portofolii

Și ne-ntrebăm „Când Doamne să-i iubim?!

Că timpul înseamnă bani și banii strigă:

La luptă! Dacă vrei să fi «sus»,

«Respectul» cu avere se câștigă,

Nu stând și ascultându-L pe Iisus!”.

Dar Tu ne-aștepți mereu cu bunătate

Să ne întoarcem, fiii rătăciți,

Lăsând în urmă orice răutate

Și să ne-mbrățișăm iar fericiți.

Purtând pe chipuri rănile de „mască”,

Ce zâmbetul ne-a răstignit din greu

Să fim iar toți o horă românească

Și să cântăm: „Cu noi e Dumnezeu”.

Ne-am implantat în ochi televizoare

Și-n loc să Te-ascultăm, Te-am repezit,

Ți-am pus pe răni petreceri și grătare

Și-acum strigăm „De ce ne-ai părăsit?!”

Acum când teama ne-a pătruns în piepturi

Răpindu-ne puterea de-a cânta,

Te acuzăm că ne-ai redus din drepturi

Atunci când ne-ai ținut în palma Ta.

Dar Tu ne-aștepți mereu cu bunătate

Să ne întoarcem fiii rătăciți,

Lăsând în urmă orice răutate

Și să ne-mbrățișăm iar fericiți.

Purtând pe chipuri rănile de „mască”,

Ce zâmbetul ne-a răstignit din greu

Să fim iar toți o horă românească

Și să cântăm: „Cu noi e Dumnezeu”.

Rugăciune către Sfântul Apostol Simon Zilotul

”De vei mărturisi cu gura ta că Iisus este Domnul şi vei crede în inima ta că Dumnezeu L-a înviat pe El din morţi, te vei mântui. Căci cu inima se crede spre dreptate, iar cu gura se mărturiseşte spre mântuire.” (Sfântul Pavel în Epistola către romani a Sfântului Apostol Pavel)

Sfinte Apostole Simon, cel ce de dumnezeiască dragoste te-ai umplut şi prin viaţa ta cea sfântă şi prin sfârşitul tău de chinuri muceniceşti, batjocoriri şi moarte ai primit, ţie, Sfinte, cu umilinţă şi cu căldură, înălţându-ne gândurile, ne rugăm: caută din înălţimea cea plină de slavă a cerurilor, unde alături de Stăpânul şi Domnul nostru Hristos sălăşluire veşnică ţi-ai dobândit, izbăveşte de la noi patimile, necazurile şi bolile noastre sufleteşti şi trupeşti. Pe tine, cel ce ai îndrăznire la Maica Domnului, te rugăm: mijloceşte pentru toţi cei ce au trebuinţă de milă şi ajutor. Ascultă rugile noastre, fii nouă după nevoile noastre ale fiecăruia: celor neliniştiţi – liniştitor; celor asupriţi – apărător; celor în primejdii – izbăvitor; celor învăluiţi în păcate – îndreptător; bolnavilor – deplin vindecător; tinerilor – îndrumător şi luminător al minţilor; celor săraci – bogăţie neîmpuţinată; şi tuturor celor ce se roagă ţie fii grabnic ajutător. Roagă-te pentru noi, Sfinte Apostole, Iubitorului de oameni, Dumnezeu, ca să nu ne lase să rătăcim în păcate, ci să ne lumineze mintea şi inima, cu lumina harului Său, pentru ca, întăriţi fiind cu acest har, să ne învrednicim în cealaltă parte a vieţii noastre să sălăşluim în lăcaşurile drepţilor.

Sfinte Apostole Simon, cel ce ai propovăduit izbăvirea de sub păcat prin unirea cu Hristos, arătând că cel care nu este mânat de păcat, acela nu este robit de patimile sufleteşti şi trupeşti, pe tine dar te rugăm: întăreşte-ne în această luptă a fiecăruia dintre noi cu patimile, încredinţându-ne prin ajutorul tău că nu suntem singuri.
Sfinte Apostole, tu, mirele cel din Cana Galileii, ocroteşte prin puterea ta toate familiile şi îndepărtează toate neînţelegerile vieţii casnice, ajută-i pe tinerii care doresc să întemeieze familii creştine să scape de orice legătură pusă asupra lor cu răutate şi ură şi ascultă-i pe toţi cei ce se roagă pentru nuntă cinstită şi fără de păcat. Roagă-te lui Hristos să trimită familiilor noastre harul Său, ca să înceteze cugetele noastre cele rele, şi aprinde în noi evlavia primilor tăi credincioşi, ca astfel să biruim meşteşugirile diavoleşti şi, făcându-ne părtaşi dumnezeiescului har, să ne întărim familiile noastre şi să sporim în viaţa cea neprihănită.

Sfinte Apostole Simon, nădejdea credincioşilor noştri şi mijlocitorul nostru, apără-ne pe noi cei ce te cinstim pe tine şi nu încetăm a te ruga să domnească între noi pacea, unitatea şi înţelegerea; să fie între noi dragoste, între păstori şi oile duhovniceşti, între clerici şi mireni, între întâistătători şi supuşi; roagă-te, Sfinte Apostole, să se îndepărteze de la noi smintelile, tulburările, schismele, pentru că toate acestea sunt dăunătoare caselor noastre şi întregii vieţuiri creştineşti obşteşti.

Te rugăm, Sfinte Apostole Simon, ca pe toţi cei pe care Dumnezeu ni i-a dat spre călăuzire să-i ai întotdeauna spre mila ta cea îndurătoare, spre a gusta din slava cea neveştejită a sfinţilor şi drepţilor în Împărăţia lui Dumnezeu, cea gătită lor, după cuvântul Mântuitorului nostru Iisus Hristos, Căruia I se cuvine toată mărirea, cinstea şi închinarea, împreună şi Celui fără de început al Său Părinte şi Preasfântului şi Bunului şi de viaţă Făcătorului Său Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.