Ce importanță are casa în care a fost vindecat slăbănogul din Capernaum?
În Evanghelia Duminicii a doua a Postului Mare ni se relatează o
 întâmplare consemnată de Sfântul Evanghelist Marcu, în care patru 
bărbați, care purtau cu ei un bărbat paralizat, se urcă pe acoperișul 
casei din Capernaum, în care se afla Hristos, desfac acoperișul și 
coboară bolnavul până în fața lui Iisus, ca să-l vindece. Însă casa în 
care s-a produs minunea nu era o casă oarecare.
Conform Evangheliei după Matei, Iisus a plecat din Nazaret și 
s-a stabilit în Capernaum (Matei 4, 13), unde a recrutat mai mulți 
dintre discipolii săi, inclusiv pe Petru, (Marcu 1, 16-20). A făcut un 
număr de minuni în Capernaum, predicând frecvent în sinagoga Capernaum 
(Marcu 1, 21). Așadar, cuvântul lui Hristo a fost auzit prima dată din 
Capernaum,  Capernaumul, fiind centrul misiunii sale galileene, dar și 
locul unde a locuit cel mai mult.
Aici se pune întrebarea: unde a locuit Iisus în Capernaum? Deși 
nu se spune în mod clar, concluzia justă pare a fi aceea că a locuit în 
casa lui Petru. Evanghelistul Matei spune că, atunci când vine la 
Capernaum, merge în casa lui Petru, unde o vindecă pe soacra acestuia. 
În continuare, își petrece toată ziua în această casă, învățând și 
vindecând pe bolnavi, de unde și pleacă în altă localitate. Așadar, nu 
există vreo altă mențiune a unei case în care să fi stat Iisus, casa lui
 Petru fiind cea mai probabilă reședință a Sa.
Sfântul Marcu spune că atunci când Iisus a revenit la Capernaum,
 după câteva zile, cineva a raportat că era acasă, sau în casă, după 
unele traduceri (Marcu 2, 1). 
Ev. Marcu 2, 1-12
În vremea aceea, a intrat iarăşi Iisus în Capernaum după câteva zile
 şi s-a auzit că este în casă. Şi îndată s-au adunat aşa de mulţi, că nu
 mai puteau încăpea nici pe locul dinaintea uşii, iar Dândul le grăia 
cuvântul lui Dumnezeu. Şi au venit la Dânsul aducând un slăbănog, pe 
care îl purtau patru inşi. Dar, neputând ei să se apropie de Dânsul din 
pricina mulţimii, au desfăcut acoperişul casei unde era Iisus şi prin 
spărtură au coborât patul în care zăcea slăbănogul. Atunci, văzând 
credinţa lor, Iisus a zis slăbănogului: fiule, iartă-se ţie păcatele 
tale. 
Casa menționată, după cele arătate mai sus, era casa lui Petru.
Rămășițele unei biserici octogonale
Arheologii care se ocupă cu cercetarea Țării Sfinte au căutat să
 găsească această casă din vechiul Capernaum, identificat sub denumirea 
ulterioară de Tel Hum. Prima mare descoperire arheologică de aici au 
fost ruinele unei sinagogi din secolul al V-lea, construită deasupra 
sinagogii din secolul I, în care a predicat Hristos. Însă, la doar 25 de
 metri de sinagogă, au fost descoperite ruinele unei biserici în formă 
octogonală, datând din secolul al V-lea.
Dar de ce a fost biserica construită în forma unui octogon? 
Răspunsul este acela că bisericile octogonale erau construite pentru a 
comemora evenimente speciale din istoria creștină, care au avut loc 
acolo. De exemplu, Biserica Nașterii Domnului din Bethleem a fost 
construit într-o formă octogonală de împăratul Constantin în secolul al 
IV-lea, deasupra peșterii în care s-a născut Iisus. În mod cert, 
biserica octogonală din Capernaum era construită pentru a marca un alt 
loc de importanță deosebită în istoria creștină.
O biserică din secolul I
Însă, chiar sub biserica octogonală s-au găsit rămășițele unei 
alte clădiri, care a servit tot ca biserică. Conform arheologilor, holul
 central al acestei biserici a fost construit inițial ca parte a unei 
case, la începutul perioadei romane timpurii, în jurul anului 63 î.Hr. 
Această casă a fost construită inițial din pietre mari, rotunjite, de 
bazalt negru, dur, care abundă în zonă și nu a fost folosit mortar 
pentru îmbinare. Pereții astfel construiți nu ar fi putut susține un 
acoperiș de zidărie și, fără îndoială că a fost făcut din grinzi și 
ramuri de copaci acoperite, cu un amestec de pământ și paie. Acest lucru
 este în concordanță cu povestea paraliticului lăsat în jos printr-o 
gaură în acoperiș.
Casa respectivă avea o serie de camere mici, două curți și o 
cameră mare. Inițial, casa aceasta nu se deosebea cu nimic de celelalte 
case din zonă. În a doua jumătate a primului secol d. Hr, casa a devenit
 deosebită de vecinele sale. Probabil încă de la mijlocul primului 
secol, podeaua, tavanul și pereții unicei camere de mari dimensiuni din 
casă au fost tencuiți. Acest lucru era neobișnuit în Capernaum antic.
De asemenea, vasele utilizate în cameră, s-au schimbat atunci 
când pereții au fost tencuiți. Ceramica ce care datează din perioada 
dinainte de tencuirea zidurilor este foarte asemănătoare cu ceramica 
găsită în alte case concepute pentru uz casnic: de vase de gătit, 
boluri, ulcioare și câteva borcane de depozitare. Odată ce camera a fost
 tencuită, însă, găsim numai vase de depozitare și rămășițe al unor 
lămpi cu ulei.
În acel moment din istoria romană timpurie, singurele camere 
care erau tencuite, în astfel de case sărace, erau cele mai importante, 
în care grupuri de oameni se adunau în mod regulat. Tencuiala oferea o 
suprafață reflectorizantă ajuta și iluminarea. Atât tencuiala, cât și 
lipsa vaselor de uz familial sugerează faptul că această cameră, 
anterior parte a unei case private, a fost dedicată acum unui fel de 
utilitate publică, adică, după cum arată toate dovezile descoperite, a 
slujit drept biserică.
Pe parcursul a aproximativ 300 de ani cât clădirea a servit 
drept „biserică din casă”, după cum este cunoscută, au fost scrijelite 
pe pereți peste 100 de inscripții cu caracter creștin, menționând numele
 lui Hristos. Poate cea mai interesantă inscripție este cea care scrie 
„Petru, ajutătorul Romei”, inscripție care este considerată ca făcând 
referire la Sfântul Apostol Petru.
Această biserică a supraviețuit până la mijlocul secolului al 
V-lea. Atunci, deasupra camerei tencuite, a fost construită o biserică 
octogonală, care acoperă aceeași zonă, având aceleași dimensiuni.
Mărturiile pelerinilor din primele secole
În plus, știm că încă din secolul al patrulea, pelerinii 
creștini pe vizitau locul, vedeau ceea ce ei credeau a fi casa Sfântului
 Petru. Între 381 și 395 o călugăriță spaniolă, pe nume Egeria 
(Etheria), a vizitat locul și a consemnat în jurnalul ei faptul că a 
văzut casa Sfântului Petru, care a fost transformată într-o biserică: 
„În Capernaum o biserică în casă (domus ecclesia) a fost făcută din casa
 prințului apostolilor, ale căror ziduri încă stau astăzi, așa cum au 
fost”.
O consemnare similară apare în jurnalul călătorului italian 
anonim din secolul al VI-lea, cunoscut sub numele de pelerinul din 
Piacenza. Însă, de data aceasta biserica octogonală era construită, așa 
că se referă la o biserică, care fusese construită în acel loc: „Am 
venit la Capernaum la casa Sfântului Petru, care este acum o bazilică”. 
Astfel, chiar din această perioadă foarte timpurie, locul a fost asociat
 cu casa Sfântului Petru. Faptul că nu există nicio relatare despre o 
altă casă, în care ar fi locuit Iisus, care ar fi avut o importanță mult
 mai mare decât casa Sfântului Petru, întărește ideea că Hristos a 
locuit în casa Apostolului.
Așadar, casa
 în care a fost vindecat slăbănogul din Capernaum are o importanță 
covârșitoare pentru studiul biblic, deoarece, așa cum am arătat, ea a 
fost prima biserică creștină, descoperită până acum, a fost casa 
Sfântului Petru și, mai presus de toate, a fost casa în care Hristos 
și-a desfășurat activitatea în Capernaum, sfințind-o prin prezența Sa.
http://www.capernaum.custodia.org/default.asp?...