de Preot Sorin Croitoru
Omului nu-i trebuie prea multe
Ca să fie-n viață fericit,
Dacă el dorește să asculte
De Hristos și Tatăl Său iubit.
Ai văzut cât suferă o mamă
Când bolește puiul ei frumos?..
Ce durere, cât amar, ce teamă
Până-l vede iarăși sănătos..
Iar atunci când boala se oprește,
Spune-mi, fericire ca a ei
Unde oare-n lume se găsește?..
Nu mai este, caută cât vrei!
Uită-te la frageda iubire
Ce-o trăiesc doi tineri de liceu..
Câtă minunată fericire
Simt cei doi când se revăd, mereu..
Și atunci, ia spune, fericirea
Nu-i așa că are un izvor?
Da, izvorul ei este IUBIREA,
Nicidecum vreun lucru trecător.
De aceea, de vei vrea vreodată
Să mai vezi și oameni fericiți,
O să ți-i arăt chiar eu îndată:
Oameni ce iubesc și sunt iubiți!
Omului nu-i trebuie avere,
Nici măriri sau funcții fel de fel;
Să iubească după-a sa putere
Și să fie-apoi iubit și el.
Sfinții ce și-au îndreptat iubirea
Către ceruri, bine au făcut:
Dumnezeu ne-a arătat iubirea
Dăruindu-Și Fiul Cel născut,
Fiul ne-a iubit până la moarte,
S-a jertfit prin moartea cea mai grea;
Cruce El a acceptat să poarte
Pentru mântuirea ta și-a mea!
De aceea cel ce Îl iubește,
Va primi iubire înmiit
De la Domnul, Cel ce vitejește
Pentru oameni viața Și-a jertfit!
Hai, arată-I Domnului iubire,
Du-L cu tine-n inimă și-n gând
Și-o să vezi, lipsit de fericire
Tu de azi nu vei mai fi nicicând!
Iar de vei trăi frumos în viață,
Vei putea lumina să-I primești
Și, privindu-L pe Hristos în față,
Fericit vei fi ca în povești!
