... ÎMPUȚINAREA SUFLETEASCĂ ...

”De vei mărturisi cu gura ta că Iisus este Domnul şi vei crede în inima ta că Dumnezeu L-a înviat pe El din morţi, te vei mântui. Căci cu inima se crede spre dreptate, iar cu gura se mărturiseşte spre mântuire.” (Sfântul Pavel în Epistola către romani a Sfântului Apostol Pavel)

   🙏🏽 Bucuria mea, Sfântul Părinte, Serafim de Sarov,  ne-a lasat și acest minunat cuvânt de învațătură:

  ”Când Dumnezeu vrea ca omului să i se întâmple O MARE ÎNCERCARE, după cum scrie Sfântul Părinte, Isaac Sirul, îngăduie să cadă în mâinile ÎMPUȚINĂRII SUFLETEȘTI. Împuţinarea sufletească îi provoacă TRISTEȚE INTENSĂ, iar tristeţea îi provoacă o stare de ÎNTUNECARE SUFLETEASCĂ, care este o pregustare a gheenei. Urmează DUHUL PATIMII, care naşte o mulţime de ispite: tulburare, mânie, mustrări, reproşuri, cugete murdare, mutări dintr-un loc în altul şi altele asemenea. Dacă vrei să afli cauza, îţi voi răspunde că este TRÂNDĂVIA TA, pentru că nu te interesezi să cauţi un leac pentru vindecare. Leacul care îţi va asigura degrabă mângâiere sufletească este unul singur – SMERITA CUGETARE. 

Cu nimic altceva nu va putea omul să spargă zidul acestei răutăţi." Și multă lumină Sfântă ne aduce în suflet Sfântul Părinte, Arsenie Boca, prin zicerea sa: "Toți cei care umblă după plăceri, de orice fel, nu vor scăpa de primejdii, fiindcă, sub orice plăcere e încolăcit un șarpe. După cuvântul Sfinților, toată strădania diavolului aceasta era și este, ca să desfacă dragostea sufletului nostru de Dumnezeu și s-o  lege de orice altceva afară de Dumnezeu. Drept aceea vrăjmașul diavol, ca să-și ajungă ținta fărădelegii, îmbie sufletului ispita întîi, cea prin PLĂCERE, aducându-i momeli  plăcute la vedere și bune la gustare - potrivite cu fiecare putere frântă a sufletului, în parte, iar pe trup îl împinge să le împlinească cu lucrul și să le facă tot mereu. Vrea vicleanul, ca pe niște lipsiți de bucuria vederii lui Dumnezeu, pe care ne-a furat-o, să ne mângâie învățându-ne sa iubim plăcerea, bine știind vicleanul ca asta stinge iubirea de Dumnezeu și întunecă mintea de la vederea Lui." 

        Și atunci să luăm aminte și la minunatele cuvinte ale Sfântului Părinte, Stareţul Varsanufie, de la Optina: 

          "Părinte, mai este oare vreo nădejde de mântuire? Sigur că este. Rostește cât poţi de des rugăciunea și lasă-le pe toate în mâinile lui Dumnezeu. Dar, care este folosul rugăciunii, dacă nu participă la ea și mintea și inima? "Un folos uriaș! Se știe că rugăciunea are mai multe trepte. De la rostirea simplă a cuvintelor rugăciunii până la rugăciunea făcătoare de minuni. Și chiar de ne-am afla pe treapta cea mai de jos a rugăciunii, dar și atunci ea ne este foarte folositoare și mântuitoare. Uneltirile vrăjmașului nostru se depărtează de la omul care rosteste rugăciunea. Iar unul ca acesta cu siguranță se va mântui".

 Și atunci să ne rugăm Preasfintei Nascatoare de Dumnezeu, așa:

   Maică dulce de Lumină, 

Fă ca Mila ta să vină, 

Peste lumea obosită,

Tristă și descumpănită.

   Adă, Maică, un pic de Har,

De la Fiul Tău în Dar,

Nădejde și Bucurie, 

Dor de Sfânta Împărăție.

   Și dă, Maică, semn de Sus,

De la Fiul Tău Iisus,

Ajutor și gând frumos,

De la Fiul Tău Hristos!

    Har, milă și pace sufletului tău, de la Iisus Hristos, Dumnezeu! 

                                                                                             Amin și Aliluia!

                                                                                             Preot Ioan 🛎