EU SUNT SMOCHINUL CEL NERODITOR

”De vei mărturisi cu gura ta că Iisus este Domnul şi vei crede în inima ta că Dumnezeu L-a înviat pe El din morţi, te vei mântui. Căci cu inima se crede spre dreptate, iar cu gura se mărturiseşte spre mântuire.” (Sfântul Pavel în Epistola către romani a Sfântului Apostol Pavel)

Se apropie de mine, 

Domnul sa ma cerceteze,

 Sa-mi culeaga roada dulce, 

iar de nu-i, sa ma reteze,

 Ca m-a ingrijit cu truda 

si iubire anu-ntreg,

 Dar eu sunt bogat in frunze, 

ca rod nu am vrut sa leg!

 “As fi vrut sa-ti gust din fructe”, 

zise Domnul intristat, 

“Esti frumos si verde,

 insa pentru mine, esti uscat!”

 Oare, e tarziu sa capat iar,

 iertarea ce-o implor? 

Chiar de simt adanc in mine, 

al securii crud fior?

 Cade rece lovitura, 

ce suspina in ecou,

 Iisus iar ridica mana

 pentru a lovi din nou,

 Dar se-opreste si imi spune,

 lacrimand, cu voce blanda: 

“TE CRUȚ SI ASTAZI, DAR LA ANUL, 

SA-MI DAI DOAR ROADA SFANTA!”