Să umblăm cuviincios, ca ziua: nu în ospeţe şi în beţii, nu în desfrânări şi în fapte de ruşine, nu în ceartă şi în pizmă; ci îmbrăcaţi-vă în Domnul Iisus Hristos şi grija de trup să nu o faceţi spre pofte. Sfântul Pavel în Epistola către romani a Sfântului Apostol Pavel, Să ne supunem stăpânirilor. - 13:13-
Pagini
▼
duminică, 28 august 2022
Duminica a 11-a după Rusalii (Pilda datornicului nemilostiv)
”De vei mărturisi cu gura ta că Iisus este Domnul şi vei crede în inima ta că Dumnezeu L-a înviat pe El din morţi, te vei mântui. Căci cu inima se crede spre dreptate, iar cu gura se mărturiseşte spre mântuire.”
(Sfântul Pavel în Epistola către romani a Sfântului Apostol Pavel)
duminică, 21 august 2022
Duminica a 10 - a dup Rusalii,(Vindecarea Lunaticului )
”De vei mărturisi cu gura ta că Iisus este Domnul şi vei crede în inima ta că Dumnezeu L-a înviat pe El din morţi, te vei mântui. Căci cu inima se crede spre dreptate, iar cu gura se mărturiseşte spre mântuire.”
(Sfântul Pavel în Epistola către romani a Sfântului Apostol Pavel)
luni, 15 august 2022
Adormirea Maicii Domnului
”De vei mărturisi cu gura ta că Iisus este Domnul şi vei crede în inima ta că Dumnezeu L-a înviat pe El din morţi, te vei mântui. Căci cu inima se crede spre dreptate, iar cu gura se mărturiseşte spre mântuire.”
(Sfântul Pavel în Epistola către romani a Sfântului Apostol Pavel)
duminică, 14 august 2022
Adormirea Maicii Domnului sau "Pastele verii"
”De vei mărturisi cu gura ta că Iisus este Domnul şi vei crede în inima ta că Dumnezeu L-a înviat pe El din morţi, te vei mântui. Căci cu inima se crede spre dreptate, iar cu gura se mărturiseşte spre mântuire.”
(Sfântul Pavel în Epistola către romani a Sfântului Apostol Pavel)
Asemanarile dintre cele doua mari praznice imparatesti sunt exprimate in modul cel mai evident la nivel liturgic. In acest sens, Maica Domnului este singura dintre Sfintii Bisericii Ortodoxe care are o randuiala liturgica a punerii in mormant asemenea cu cea a Mantuitorului Iisus Hristos.
Credinciosii care participa la Slujba Vecerniei Adormirii Maicii Domnului retraiesc parca o noua Sambata Mare din Saptamana Patimilor. In biserica se canta imne precum Prohodul si Binecuvantarile Maicii Domnului, iar Epitaful Maicii Domnului este purtat in procesiune imprejurul locasului de cult.
In decursul timpului, in unele comunitati ortodoxe, slujba Adormirii Maicii Domnului a fost imbogatita cu o cantare deosebita, anume Prohodul Maicii Domnului. Nu intamplator randuiala acestei slujbe are ca model pe cea a Prohodului Mantuitorului, din Sambata Mare, ea reprezentand un mod aparte in care Biserica isi manifesta preacinstirea sau supravenerarea la adresa Nascatoarei de Dumnezeu.
Prohodul Maicii Domnului a fost alcatuit de Manuel din Corint la inceputul secolului al XVI-lea, dupa modelul Prohodului Mantuitorului, care se canta in Vinerea Mare. Generalizata mai ales in bisericile rusesti, a patruns si in spatiul romanesc, prin traducerea facuta, in 1820, de Ion Pralea.
Aceasta cantare este incadrata in slujba de priveghere, cantandu-se in trei stari, fiecare respecatand linia melodica traditionala. Legatura dintre Sambata Mare si Adormirea Maicii Domnului este pusa in evidenta de strofele Prohodului Maicii Domnului: "In mormant Viata/ Ai fost pus, Hristoase,/ Si-a vietii Maica-acum/ intra in mormant/ Si se muta la viata cea de sus".
Initial, Prohodul Domnului era cantat in timpul Utreniei, luand locul Polieleului. De aici si practica de a intercala versete din Psalmul 118, inaintea fiecarei strofe.
Potrivit acestei randuieli, Epitaful Maicii Domnului este adus din Sfantul Altar in mijlocul Bisericii dupa "Dumnezeu este Domnul…". Este asezat in mijlocul bisericii, find tamaiat de trei ori imprejur, impreuna cu iconostasul si credinciosii. Dupa fiecare stare este rostita ectenia mica, urmata de tamaierea Epitafului, a iconostasului si a multimii. La finalul starii a treia, preotul tamaiaza epitaful, iconostasul si oamenii, in timp ce strana canta Binecuvantarile Maicii Domnului, dupa modelul Binecuvantarilor Invierii ce se canta in Marea Sambata si la Utrenia dumnicala pe parcursul integului an. Utrenia Praznicului continua apoi in mod firesc. In timpul Doxologiei Mari preotul tamaiaza epitaful de trei ori, iar dupa ultimul "Sfinte Dumnezeule", epitaful este luat si purtat in procesiune in jurul bisericii.
Cu vremea, randuiala cantarii Prohodului Maicii Domnului s-a mutat in cadrul Vecerniei Mari, dupa imnul Sfantului Simeon, "Acum libereaza...".
Exista insa si biserici unde unele slujba Prohodului Maicii Domnului este oficiata ca randuiala individuala, inaintea Vecerniei Mari. La sfarsit, se iese afara si se inconjoara biserica cu un epitaf pe care este reprezentata Adormirea Maicii Domnului. Epitaful este purtat in procesiune in acelasi fel ca si Epitaful Mantuitorului in Saptamana Mare, cu exceptia ca nu este asezat pe Sfanta Masa.
Procesiunea cu Epitaful Maicii Domnului la Ierusalim
Procesiunea cu Epitaful Maicii Domnului a fost oficiata in Ierusalim inca din vechime. De aici s-a raspandit in Rusia si in celelalte tari ortodoxe. In Ierusalim, slujba este oficiata in timpul Vecerniei Adormirii Maicii Domnului. In unele biserici si manastiri din Rusia, aceasta este oficiata a treia zi dupa praznic.
Adormirea maicii Domnului sau Pastele verii
Nicaieri nu este praznicul Adormirii Maicii Domnului sarbatorit cu o mai mare solemnitate ca in Ierusalim. In ajunul sarbatorii, o mare procesiune incepe la Patriarhia din Ierusalim continuand pe strazile inguste ale Orasului Vechi, inaintand incet catre Ghetsimani. Epitaful Adormirii Maicii Domnului se afla in fruntea procesiunii, formate din clerici, monahi, maici, si pelerini care ii urmeaza. Dupa aproximativ doua ore de mers procesiunea se incheie la biserica de aici, cu Slujba Prohodului.
Adormirea Maicii Domnului si bucuria pascala
Praznicul Adormirii Maicii Domnului sau "Pastele verii", adevereste si intareste credinta noastra in invierea cea de obste. Invierea si Inaltarea Maicii Domnului la cer nu trebuie privite ca niste privilegii ale ei personale, deoarece, spre deosebire de Mantuitorul, nu a inviat prin propria sa putere, ci ea a fost dusa in Imparatia Cerurilor de catre ingeri. Mormantul si moartea nu au putut-o tine pe Maica Vietii, caci nu putea suferi stricaciunea cea care L-a nascut pe Fiul lui Dumnezeu.
Adormirea Maicii Domnului, desi este invaluita in tristete, ne face partasi mai ales bucuriei pascale, deoarece noi marturism ca Nascatoarea de Dumnezeu se afla acum in stare de inviere.
Sarbatoarea Adormirii Maicii Domnului este considerata de mai multi teologi drept "Pastele verii", fiind sarbatoarea cea mai cunoscuta in popor din acest anotimp si cea mai importanta din cele inchinate Nascatoarei de Dumnezeu. In aceasta zi, ortodocsii si romano-catolicii sarbatoresc atat moartea si ingroparea, cat si invierea si inaltarea la cer a Maicii Domnului.
Asemanarile dintre cele doua mari praznice imparatesti sunt exprimate in modul cel mai evident la nivel liturgic. In acest sens, Maica Domnului este singura dintre Sfintii Bisericii Ortodoxe care are o randuiala liturgica a punerii in mormant asemenea cu cea a Mantuitorului Iisus Hristos.
Credinciosii care participa la Slujba Vecerniei Adormirii Maicii Domnului retraiesc parca o noua Sambata Mare din Saptamana Patimilor. In biserica se canta imne precum Prohodul si Binecuvantarile Maicii Domnului, iar Epitaful Maicii Domnului este purtat in procesiune imprejurul locasului de cult.
Prohodul Maicii Domnului
In decursul timpului, in unele comunitati ortodoxe, slujba Adormirii Maicii Domnului a fost imbogatita cu o cantare deosebita, anume Prohodul Maicii Domnului. Nu intamplator randuiala acestei slujbe are ca model pe cea a Prohodului Mantuitorului, din Sambata Mare, ea reprezentand un mod aparte in care Biserica isi manifesta preacinstirea sau supravenerarea la adresa Nascatoarei de Dumnezeu.
Prohodul Maicii Domnului a fost alcatuit de Manuel din Corint la inceputul secolului al XVI-lea, dupa modelul Prohodului Mantuitorului, care se canta in Vinerea Mare. Generalizata mai ales in bisericile rusesti, a patruns si in spatiul romanesc, prin traducerea facuta, in 1820, de Ion Pralea.
Aceasta cantare este incadrata in slujba de priveghere, cantandu-se in trei stari, fiecare respecatand linia melodica traditionala. Legatura dintre Sambata Mare si Adormirea Maicii Domnului este pusa in evidenta de strofele Prohodului Maicii Domnului: "In mormant Viata/ Ai fost pus, Hristoase,/ Si-a vietii Maica-acum/ intra in mormant/ Si se muta la viata cea de sus".
Initial, Prohodul Domnului era cantat in timpul Utreniei, luand locul Polieleului. De aici si practica de a intercala versete din Psalmul 118, inaintea fiecarei strofe.
Potrivit acestei randuieli, Epitaful Maicii Domnului este adus din Sfantul Altar in mijlocul Bisericii dupa "Dumnezeu este Domnul…". Este asezat in mijlocul bisericii, find tamaiat de trei ori imprejur, impreuna cu iconostasul si credinciosii. Dupa fiecare stare este rostita ectenia mica, urmata de tamaierea Epitafului, a iconostasului si a multimii. La finalul starii a treia, preotul tamaiaza epitaful, iconostasul si oamenii, in timp ce strana canta Binecuvantarile Maicii Domnului, dupa modelul Binecuvantarilor Invierii ce se canta in Marea Sambata si la Utrenia dumnicala pe parcursul integului an. Utrenia Praznicului continua apoi in mod firesc. In timpul Doxologiei Mari preotul tamaiaza epitaful de trei ori, iar dupa ultimul "Sfinte Dumnezeule", epitaful este luat si purtat in procesiune in jurul bisericii.
Cu vremea, randuiala cantarii Prohodului Maicii Domnului s-a mutat in cadrul Vecerniei Mari, dupa imnul Sfantului Simeon, "Acum libereaza...".
Exista insa si biserici unde unele slujba Prohodului Maicii Domnului este oficiata ca randuiala individuala, inaintea Vecerniei Mari. La sfarsit, se iese afara si se inconjoara biserica cu un epitaf pe care este reprezentata Adormirea Maicii Domnului. Epitaful este purtat in procesiune in acelasi fel ca si Epitaful Mantuitorului in Saptamana Mare, cu exceptia ca nu este asezat pe Sfanta Masa.
Procesiunea cu Epitaful Maicii Domnului la Ierusalim
Procesiunea cu Epitaful Maicii Domnului a fost oficiata in Ierusalim inca din vechime. De aici s-a raspandit in Rusia si in celelalte tari ortodoxe. In Ierusalim, slujba este oficiata in timpul Vecerniei Adormirii Maicii Domnului. In unele biserici si manastiri din Rusia, aceasta este oficiata a treia zi dupa praznic.
Adormirea maicii Domnului sau Pastele verii
Nicaieri nu este praznicul Adormirii Maicii Domnului sarbatorit cu o mai mare solemnitate ca in Ierusalim. In ajunul sarbatorii, o mare procesiune incepe la Patriarhia din Ierusalim continuand pe strazile inguste ale Orasului Vechi, inaintand incet catre Ghetsimani. Epitaful Adormirii Maicii Domnului se afla in fruntea procesiunii, formate din clerici, monahi, maici, si pelerini care ii urmeaza. Dupa aproximativ doua ore de mers procesiunea se incheie la biserica de aici, cu Slujba Prohodului.
Biserica Maronita pastreaza o traditie potrivit careia cea de-a treia Anafora a Apostolului Petru sau Sharrar ar fi fost initial compusa pentru si folosita la inmormantarea Maicii Domnului. Aceasta traditie s-a dezvoltat probabil deoarece in forma sa finala anaforaua contine douasprezece paragrafe, cate unul pentru fiecare Apostol prezent la inmormantarea Nascatoarei de Dumnezeu.
Adormirea Maicii Domnului si bucuria pascala
Praznicul Adormirii Maicii Domnului sau "Pastele verii", adevereste si intareste credinta noastra in invierea cea de obste. Invierea si Inaltarea Maicii Domnului la cer nu trebuie privite ca niste privilegii ale ei personale, deoarece, spre deosebire de Mantuitorul, nu a inviat prin propria sa putere, ci ea a fost dusa in Imparatia Cerurilor de catre ingeri. Mormantul si moartea nu au putut-o tine pe Maica Vietii, caci nu putea suferi stricaciunea cea care L-a nascut pe Fiul lui Dumnezeu.
Adormirea Maicii Domnului, desi este invaluita in tristete, ne face partasi mai ales bucuriei pascale, deoarece noi marturism ca Nascatoarea de Dumnezeu se afla acum in stare de inviere.
PROHODUL MAICII DOMNULUI...
”De vei mărturisi cu gura ta că Iisus este Domnul şi vei crede în inima ta că Dumnezeu L-a înviat pe El din morţi, te vei mântui. Căci cu inima se crede spre dreptate, iar cu gura se mărturiseşte spre mântuire.”
(Sfântul Pavel în Epistola către romani a Sfântului Apostol Pavel)
Duminica a 9-a după Rusalii (Umblarea pe mare – Potolirea furtunii)
”De vei mărturisi cu gura ta că Iisus este Domnul şi vei crede în inima ta că Dumnezeu L-a înviat pe El din morţi, te vei mântui. Căci cu inima se crede spre dreptate, iar cu gura se mărturiseşte spre mântuire.”
(Sfântul Pavel în Epistola către romani a Sfântului Apostol Pavel)
Amintiri din Israel de la Mormantul Maicii Domnului...
sâmbătă, 13 august 2022
IARTA-MA DOAMNE, IISUSE HRISTOASE, SUNT OM SI SUNT SLAB IN CREDINTA! ...
”De vei mărturisi cu gura ta că Iisus este Domnul şi vei crede în inima ta că Dumnezeu L-a înviat pe El din morţi, te vei mântui. Căci cu inima se crede spre dreptate, iar cu gura se mărturiseşte spre mântuire.”
(Sfântul Pavel în Epistola către romani a Sfântului Apostol Pavel)
🙏 Bucuria mea, Sfantul Parinte, Iustin Parvu, unul din "stalpii ortodoxiei" din tara noastra, ne spune asa: "Omul de astazi, pune prea mare baza pe fleacuri si amanunte, este asediat de o multime de lucruri false si nu stie sa aleaga. Daca stii sa alegi bine, lucrurile devin usoare, viata este frumoasa. Daca alegi rau, te chinui."
🙏 Bucuria mea, Sfantul Parinte, Iustin Parvu, unul din "stalpii ortodoxiei" din tara noastra, ne spune asa: "Omul de astazi, pune prea mare baza pe fleacuri si amanunte, este asediat de o multime de lucruri false si nu stie sa aleaga. Daca stii sa alegi bine, lucrurile devin usoare, viata este frumoasa. Daca alegi rau, te chinui."
Sfantul Parinte, Paisie Aghioritul, zice asa:" Cu cat oamenii resping viata cea fireasca, simpla si înainteaza spre lux, li se mareste nelinistea sufleteasca. Si cu cat se inainteaza in politetea lumeasca, cu atat se pierde simplitatea, bucuria si zambetul firesc al omului. Rugaciune, copilul meu, rugaciune... numai la rugăciune sa iti fie mintea, sa te rogi neobosit, sa-L ai mereu pe Domnul în suflet! Fiindca, daca tu zici staruitor rugaciunea, atunci toate ies bine! Domnul are grija de toate". Sfantul Parinte, Iosif Isihastul, ne indeamna asa: "Toate sa le faci cu intelepciune si cu sfat bun. Sa iubesti spovedania si sa te impartasesti des. Nu cauta să vezi lumea, pentru ca sa te vada pe tine Dumnezeu. "Nu deznadajdui daca ai cazut, ci ridicandu-te degraba, fa metanie si spune: “Iarta-ma, Doamne Hristoase, sunt om si sunt slab in credinta”. Faptul ca ai cazut, nu inseamna ca te-a parasit Dumnezeu. Ci, pentru ca ai multa mandrie lumeasca, multa slava desarta, te lasa Mantuitorul Hristos ca sa gresesti si sa cazi. Sa inveti din toate slabiciunile tale, sa le simti pe propria-ti piele si sa ai apoi ingaduinta si rabdare cu cei care cad. Sa nu mai judeci pe frati atunci cand cad, ci sa le sari in ajutor. Deci ori de cate ori cazi, ridica-te si indata cere iertare" Si sa ne ramana intiparite in suflet, minunatele cuvintele ale Sfantului Parinte, Ioan Gura de Aur: "Cand noi ne aducem aminte de pacatele noastre, Dumnezeu le uita." Amin!
🙏 Dumnezeu si Maica Domnului sa te binecuvanteze bucuria mea in toata ziua de astazi si in tot lucrul tau.
🙏 Dumnezeu si Maica Domnului sa te binecuvanteze bucuria mea in toata ziua de astazi si in tot lucrul tau.
Amin si Aliluia
Preot Ioan 🔔.
miercuri, 10 august 2022
TAINA SFINTEI SPOVEDANII
”De vei mărturisi cu gura ta că Iisus este Domnul şi vei crede în inima ta că Dumnezeu L-a înviat pe El din morţi, te vei mântui. Căci cu inima se crede spre dreptate, iar cu gura se mărturiseşte spre mântuire.”
(Sfântul Pavel în Epistola către romani a Sfântului Apostol Pavel)
Bucuria mea, iata ce cuvinte minunate, ne-a lasat Sfantul Parinte, Ioan Iacob Hozevitul:
“Pocainta-i Taina mare,
Data pentru fiecare,
Pentru tanar si batran,
Pentru sluga si stapan,
Pentru cel de la amvon,
Pentru cel ce sta pe tron.
Pentru turma si pastori,
Pentru cei din inchisori,
Pentru cel ce zace-n pat,
Pentru tot cel botezat.
Si precum ne-nvata Crezul,
Spovedania-i botezul,
Care spala, care curma,
Tot pacatul, fara urma.
N-au iesit din pacatosi?
Care-au plans si-au suspinat,
Pentru orisice pacat.
Tot mereu, parintii nostri
Si parintii dragi ai vostri,
Post de post se spovedeau,
Si mereu se-mpartaseau.
Ei nu amanau cu anii,
Taina Sfintei Spovedanii,
Ci faceau cu pregatire,
Sfanta lor marturisire.
Si n-aveau atunci, ca noi,
Viata buna, ci nevoi,
N-aveau carti de rugaciune,
Nici Biserici mari si bune.
N-aveau preoti multi in sate,
Dar vezi, nici asa pacate.
Nu cantau ca noi, frumos,
Ci traiau dupa Hristos.
Nu spuneau din gura multe,
Ci doreau mai mult s-asculte,
Orice vorba, orice sfat,
Le primeau cu-adevarat”.
Intrebare: Daca Moise a fost oprit sa se apropie de Rugul care ardea, inainte de a-si scoate incaltamintea, oare, se vor putea apropia de Dumnezeu cei care nu s-au eliberat de “haina” pacatelor prin Taina Sfintei Spovedanii?
Nuuu, nu vor putea! Sfintii Parinti spun toti la fel: Fara Spovedanie si Impartasanie nimeni nu se poate mantui!
Preot Ioan .