.CÂND TIE GREU...

”De vei mărturisi cu gura ta că Iisus este Domnul şi vei crede în inima ta că Dumnezeu L-a înviat pe El din morţi, te vei mântui. Căci cu inima se crede spre dreptate, iar cu gura se mărturiseşte spre mântuire.” (Sfântul Pavel în Epistola către romani a Sfântului Apostol Pavel)

CÂND TI-E GREU, adu-ti aminte, 

C-a fost si usor odată, 

Si că iarăsi o să fie, 

Să n-ai inima-ntristată.

CÂND TI-E AMAR, adu-ti aminte,

 Că ti-a fost candva si dulce,

 Si că iarăsi o să-ti fie,

 Nu te prăbusi sub cruce.

CÂND TIE DOR, adu-ti aminte, 

Că ai fost si-mpreună,

 Si că iar vei fi, nu-ti pierde,

 Linistită voie buna.

CÂND ESTI DUS, adu-ti aminte,

 Că doar ieri ai fost acasă,

 Si că iarăsi vei fi maine, 

Tine-ti inima voioasă.

CÂND ESTI SUS, adu-ti aminte,

 Că ai fost si jos pe scară, 

Si că iar poti fi, ia seama,

 Nu stii ce-i pană diseară.

CÂT TRAIESTI, adu-ti aminte,

 C-ai să mori pe neasteptate, 

Umple-ti zilele cu fapte, 

Si cu umblete curate.

    Traian Dorz.

Tu singur nu-mai parasit!

”De vei mărturisi cu gura ta că Iisus este Domnul şi vei crede în inima ta că Dumnezeu L-a înviat pe El din morţi, te vei mântui. Căci cu inima se crede spre dreptate, iar cu gura se mărturiseşte spre mântuire.” (Sfântul Pavel în Epistola către romani a Sfântului Apostol Pavel)

 

La toti mi-am spus durerea, Doamne
La toti ceream plangand, un sfat,
Zadarnic, toti au ras de mine
Tu singur, Tu m-ai ascultat!

Si-apoi, cat am dorit multimii
Sa-i spun de Harul Tau, ales ...
Ce multi au ras mereu de mine
Si ce putin m-au inteles!

Am fost cazut! Dar tu pierzirea
In care-atata vreme-am stat,
Sa ma ridic sa scap Iisuse,
Tu, numai Tu m-ai ajutat!

In ceasul greu al suferintei,
Din cei pe care i-am iubit
Na fost niciunul sa-m-ajute....
Tu singur...Tu m-ai cunoscut!

La porti cunoscute
In clipe grele am batut...
Dar nimeni n-a fost sa ma stie!
Tu singur...Tu m-ai cunoscut!

Dar cat te-am tot rugat, Iisuse,
In ceasul noptilor tarzii,
Si cat am plans eu pentru dansii,
Tu, singur! Tu Iisuse , stii!

Traian Dorz

SĂ NU TE DUCI DEPARTE…

”De vei mărturisi cu gura ta că Iisus este Domnul şi vei crede în inima ta că Dumnezeu L-a înviat pe El din morţi, te vei mântui. Căci cu inima se crede spre dreptate, iar cu gura se mărturiseşte spre mântuire.” (Sfântul Pavel în Epistola către romani a Sfântului Apostol Pavel)

Să nu Te duci departe de mine, Drag Iisus,
ispita vine-ndată ce simte că Te-ai dus;
mi-e teamă de ispita ce ştie că Tu pleci,
n-aş vrea să mergi, Iisuse, de lângă mine-n veci.

Rămâi mereu pe-aproape, ca duhul pânditor
să simtă şi să fugă, Iubite-nsoţitor;
Tu, paza mea cea dulce, fereşte-mă mereu,
ştii bine ce ispită pândeşte-n jurul meu!

O, nu Te du departe, şi vino mai degrab’,
vrăjmaşa iarăşi vine – şi ştie unde-s slab,
mă tem fără de Tine, m-am învăţat păzit,
nu ştiu să mai lupt singur, Însoţitor Iubit!

Doar ieri Te-ai dus, şi iată, ispita vine fin,
să-mi afle casa goală, să-mi strecure venin;
– întoarce-Te degrabă, iubită paza mea,
mi-e teamă fără Tine, – să nu mă laşi la ea!

Să nu Te duci departe, să nu Te duci, Iisus,
ispita prinde veste îndată ce Te-ai dus…
mă tem fără de Tine, m-am învăţat păzit,
nu ştiu să mai lupt singur, Însoţitor Iubit…

Traian Dorz